Linkuri accesibilitate

Reclame interzise la păcănele: Bulgaria – bingo! România – încă joacă. Cum au îngropat politicienii legile împotriva industriei


România nu a adoptat niciuna dintre legile care ar trebui să interzică reclamele la jocuri de noroc în mass-media și în spațiile publice. În imagine, un banner din campania lansată de platforma Declic pentru interzicerea reclamelor.
România nu a adoptat niciuna dintre legile care ar trebui să interzică reclamele la jocuri de noroc în mass-media și în spațiile publice. În imagine, un banner din campania lansată de platforma Declic pentru interzicerea reclamelor.

În timp ce Bulgaria a interzis începând de vinerea trecută orice tip de reclame la jocurile de noroc în toate tipurile de mass-media, Parlamentul român a spus „pas” tuturor proiectelor care limitau sau interziceau publicitatea la „păcănele” și pariuri.

Vineri, 17 mai, în Bulgaria a fost ultima zi în care radiourile, televiziunile, dar și publicațiile online și de presă scrisă au putut difuza reclame la jocuri de noroc.

Interdicția s-a aplicat atât la „păcănele” – aparatele de tip slotmachines, cât și la pariuri sportive, cazinouri sau alte activități similare.

Măsura a fost luată după o decizie de pe 30 aprilie a Parlamentului bulgar, care a votat în unanimitate modificarea Legii jocurilor de noroc a țării.

Decizia satisface cererile venite din partea organizațiilor civice și ale grupurilor de psihologi și ale foștilor dependenți de jocuri de noroc, dar nemulțumește organizațiile media, care se plâng că le vor fi afectate bugetele.

Interzicerea reclamelor, contestată de televiziunile bulgare

Marile posturi de televiziune și grupuri media, respectiv Asociația Radiodifuzorilor și Televiziunii (ABRO) și reprezentanți ai industriei jocurilor de noroc, critică legea adoptată de Parlamentul bulgar.

Ei spun că depind financiar de publicitate, iar funcționarea lor, precum și libertatea de exprimare, vor fi amenințate, transmite serviciul din Bulgaria al Europei Libere.

Într-un interviu acordat jurnaliștilor RFE/RL din țara vecină, consultantul de business Yasen Guev a explicat că impactul asupra principalelor două televiziuni private din Bulgaria, Nova și bTV este mare mai ales în cazul celei de-a doua. Pierderile veniturilor din publicitatea la jocuri de noroc ale televiziunilor și publicațiilor online din Bulgaria ar fi cifrate la aproape 90 de milioane de euro, conform sursei citate.

„Ar fi fost mai corect poate ca modificările de Lege să intre în vigoare de anul viitor, pentru a oferi predictibilitate”, a spus consultantul Yasen Guev.

Decizia drastică a Parlamentului bulgar – luată cu 198 de voturi și nicio abținere sau vreun vot împotrivă – vine pe fondul dezbaterilor intense din spațiul public în condițiile în care reclamele la casele de pariuri și casinouri au ajuns să domine peisajul reclamelor de la tv, alături de cele pentru produse farmaceutice, ne-au explicat colegi din Serviciul bulgar al RFE/RL.

Interdicțiile intrate în vigoare de vineri nu se aplică Loteriei naționale, care asigură venituri pentru sănătate și sport. Reclamele sunt permise în continuare pe panouri publicitare, rețelele de socializare și instalații sportive care nu se adresează copiilor.

De asemenea, e permisă publicitatea pe echipamente sportive, clădiri și instalații sportive, săli de sport, stadioane și piscine, materiale sau produse ale federațiilor, cluburilor și organizațiilor sportive.

Ce (nu) a făcut România

În România, „sora” de aderare a Bulgariei la UE și la spațiul Schengen, Parlamentul pare mai puțin dispus să adopte măsuri radicale în privința restricționării în media a reclamelor la jocuri de noroc.

„Vom putea spune cât de utile sunt măsurile adoptate de Bulgaria după ce le vom vedea efectul. Orice măsură trebuie foarte bine cântărită și documentată înainte de a o propune ca proiect de lege”, spune pentru Europa Liberă liderul de grup al senatorilor PNL din Parlament, Daniel Fenechiu.

Este co-autor al amendamentelor prin care senatorii PNL au îmblânzit substanțial, în februarie 2023, cel mai important proiect de interzicere completă a reclamelor la păcănele, în media și stradal, inițiat tot de un liberal, deputatul Adrian Cozma.

Chiar și în forma actuală – care interzice reclamele la radio și TV doar între orele 6:00 dimineața și 11:00 noaptea, cu excepția plasării lor în timpul evenimentelor sportive și permite bannerele stradale de până la 30 de metri pătrați – proiectul este de peste un an în stand-by la Camera Deputaților.

Alte trei proiecte dedicate restricționării reclamelor la păcănele sunt încă pe rolul Parlamentului: trei dintre ele au fost respinse însă anul trecut de Senat, în timp ce al patrulea – care se referă doar la introducerea unor mesaje de tip disclaimer în reclame, inițiat de USR – a fost aprobat de senatori, dar este și el blocat de peste un an în comisiile Camerei Deputaților.

Proiectele privind publicitatea păcănelelor, blocate în Parlament

  • Proiect de modificare a Legilor audiovizualului și publicității, privind interzicerea oricărei forme de comunicare audiovizuală și a oricărei forme de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc și pariuri: inițiator Adrian Cozma (PNL) – adoptat de Senat în 1 martie 2023, cu modificări substanțiale. Trimis pentru raport în cinci Comisii ale Camerei Deputaților (CD). Punct de vedere al Guvernului conform căruia Parlamentul va decide.
  • Proiect privind restricționarea unor forme de publicitate pentru jocurilor de noroc care pot viza minorii. Interzicerea publicității la acestea la o distanță mai mică de 200 de metri de școli: inițiator Toma Vasilică (PSD) - respins de Senat în 18 martie 2024, trimis pentru raport în șapte Comisii din CD.
  • Proiect de interzicere a publicității la jocurile de noroc și alte măsuri de modificare a Legii publicității: inițiator Ionel Dancă (ex PNL), în prezent neafiliat – respins de Senat în 30 mai 2023, trimis în șase Comisii ale CD. Punct de vedere negativ al Guvernului în iunie 2023.
  • Proiect Fără reclame stradale la păcănele”: inițiator USR (2022) – respins de Senat în martie 2023, trimis pentru raport la șase comisii din Camera Deputaților. Punct de vedere al Guvernului că Parlamentul va decide.
  • Proiect privind introducerea mesajelor de tip Disclaimer la reclamele la jocuri de noroc: inițiator USR – adoptat de Senat în octombrie 2023, trimis la raport în cinci Comisii din CD.

În acest timp, aproape 200.000 de români au semnat anul trecut o petiție inițiată de platforma Declic, pentru interzicerea completă a reclamei la jocurile de noroc.

„Iar ne-au luat-o bulgarii înainte. Republica Moldova (care a interzis încă din 2021 orice publicitate la jocurile de noroc) și Bulgaria, vecinii noștri, au avut curajul să ia măsuri pentru a limita flagelul păcănelelor”, spune deputatul USR Diana Stoica, inițiatoarea mai multor legi de restricționare a activității păcănelelor și caselor de pariuri.

Ea spune că cele opt legi propuse de partidul său sunt blocate de peste doi ani de coaliția de guvernare, în Parlament.

De precizat că și proiecte depuse de parlamentari social-democrați sau liberali par să aibă aceeași soartă.

Totuși, România a adoptat începând de anul trecut primele legi care reglementează activitatea industriei jocurilor de noroc din România, ține să sublinieze președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis.

Este vorba de Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern în octombrie 2023 și de Legea de aprobare a acesteia, din aprilie 2024 – prin care activitatea sălilor de păcănele este interzisă în unitățile administrativ-teritoriale cu sub 15.000 de locuitori.

Acestea nu aveau însă ca scop expres publicitatea și au adus prevederi minime în domeniu.

Spre exemplu, Ordonanța Guvernului limitează dimensiunea bannerelor cu reclame la jocuri de noroc la 35 de metri pătrați și interzice totodată afișarea valorilor sau a bunurilor acordate drept promoții de către sălile de jocuri.

Legea de aprobare a OUG-ului, adoptată pe repede înainte în aprilie 2024, a specificat că limitările privind dimensiunile bannerelor se aplică și la site-uri și branduri de companii din domeniul jocurilor de noroc.

Cel mai cunoscut proiect pe tema păcănelelor, inițiat de deputatul PSD Alfred Simonis, și care scoate sălile de jocuri de noroc la marginea localităților – este încă în Comisiile Camerei Deputaților.

„Funcționarea și publicitatea trebuie reglementate în paralel. Degeaba nu mai ai reclame dacă ai săli de jocuri una lângă alta, de aceea le-am scos mai din localitățile mici, după care vom relua dezbaterile și pe proiectul prin care le scoatem la marginea tuturor orașelor. În paralel, vom dezbate din nou și proiectul pe tema publicității”, spune Simonis.

El a subliniat că „lupta” cu industria este una complicată, în condițiile în care aceasta este una foarte puternică financiar.

Cifra de afaceri estimată de operatorii din domeniu în România în 2022 a fost de peste 2,4 miliarde de euro.

România nu este mai prejos decât Bulgaria pentru că nu ar fi adoptat măsuri mai ferme, câtă vreme și-a asumat începând din 2023 reglementarea domeniului, adaugă Alfred Simos.

„În următorii doi-trei ani, problema jocurilor de noroc va continua să fie pe agenda Parlamentului”, completează și Daniel Fenechiu.

Varianta modificată a Legii care interzicea complet publicitatea, în stand-by

Proiectul de lege de reglementare a publicității păcănelelor cu cele mai mari șanse să se concretizeze, fie și într-o formă modificată, este cel al deputatului Adrian Cozma, inițiat în 2022.

Acesta propunea modificarea atât a Legii audiovizualului – prin interzicerea oricărei forme de comunicare comercială pentru case de pariuri, jocuri de noroc sau cazinouri, respectiv a Legii publicității – prin interzicerea oricărei forme de reclame pentru acestea.

În cazul Legii audiovizualului, prevederea era similară cu cea aplicată produselor din tutun (reclamele la tv și radio sunt interzise) și parțial la alcool (reclamele nu pot încuraja consumul excesiv și nici să vizeze minorii) și urma să fie introdusă chiar între cele două aliniate de lege ale articolului 29.

În februarie 2023, proiectul a fost însă modificat radical în Comisiile de cultură și în cea juridică ale Senatului, chiar de colegii săi liberali.

În forma adoptată de Senat, reclamele la jocurile de noroc sunt interzise doar în intervalul orar 6:00-23:00 și, prin excepție, sunt permise și în alte intervale orare – în timpul transmisiunilor sportive live.

Grupul senatorilor PNL, în frunte cu liderul de grup Daniel Fenechiu și cu Alina Gorghiu, la acea vreme președinta Camerei, în prezent ministra Justiției, a modificat substanțial legea.

Senatorii au prevăzut că reclamele pe panouri și afișaje publicitare sunt permise în continuare dacă au cel mult 30 de metri pătrați, respectiv să fie însoțite de mesajul „Fii responsabil” și să nu încurajeze minorii și adolescenții să practice jocurile de noroc.

O singură prevedere mai drastică a fost inclusă, un amendament al unui senator UDMR, privind interzicerea oricărei forme de comunicare audiovizuală de către celebrități, care datorită faimei lor ar putea influența practicarea jocurilor de noroc și a pariurilor.

Daniel Fenechiu a menționat pentru Europa Liberă că, prin renunțarea la interzicerea reclamei prevăzută de proiectul inițial, liberalii au vrut să evite consecințe nedorite.

„Au fost trei lucruri avute în vedere: prima era existența caselor de pariuri online, care își pot face online publicitate în online și duc sumele în afara țării și nu prea ai ce măsuri să iei împotriva lor.

A doua era legată de riscul ca, în momentul înăspririi legilor, să se dezvolte activitățile ilegale în domeniu.

În al treilea rând, partea de pariuri sportive și de Loterie este o sursă de finanțare importantă pentru sport și nu s-a găsit o variantă de a separa zona care finanțează sportul, de cealaltă”, a adăugat el.

De precizat că în Legea aprobată recent, de interzicere a reclamelor în mass-media, Parlamentul bulgar a exceptat activitățile Loteriei bulgare, în condițiile în care își distribuie profitul pentru sport și servicii de sănătate.

În 1 martie 2023 Senatul a aprobat forma modificată a proiectului de lege, după care acesta a ajuns în Camera Deputaților unde a fost înaintat la cinci Comisii raportoare și alte trei pentru avizare.

După mai bine de un an, au fost emise doar două avize și niciun raport.

În schimb, în martie 2024, Guvernul a transmis punctul de vedere în care a menționat că decizia finală va aparține Parlamentului.

Reprezentanții Executivului au precizat însă că nu susțin prevederea privind interzicerea reclamei făcute de către celebrități, întrucât le-ar încălca dreptul la muncă, prevăzut de lege.

Adrian Cozma nu a răspuns solicitării Europei Libere pentru un punct de vedere legat de stadiul proiectului său și forma în care speră să fie adoptat.

El ne-a precizat însă recent că ar fi avut promisiuni din partea conducerii partidului că colegii vor susține o formă mai apropiată de cea inițială.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, spune că nu este exclus ca deputații liberali să modifice din nou proiectul de lege.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG