Croația, România și Bulgaria, țări care sunt membre în Uniunea Europeană, îndeplinesc toate condițiile pentru a deveni și membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, care nu necesită pașapoarte, a declarat luni Olaf Scholz.
„Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și ar trebui să o protejăm și să o dezvoltăm. Acest lucru înseamnă, de altfel, eliminarea decalajelor rămase”, a declarat cancelarul german, într-un discurs la Universitatea Charles din capitala Cehiei, în care a prezentat viziunea sa viitoare asupra Europei, potrivit Reuters.
„Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate cerințele tehnice pentru o aderare deplină. Voi depune eforturi pentru ca acestea să devină membri cu drepturi depline”, a completat Scholz, aflat la Praga.
Cum au reacționat oficialii de la București
Președintele Klaus Iohannis a reacționat pe Twitter în urma acestui anunț.
„Salut anunţul de astăzi de la Praga al cancelarului german Olaf Scholz privind sprijinul Germaniei pentru aderarea la Schengen a României - un obiectiv strategic al ţării mele, care îndeplineşte în mod clar toate cerinţele tehnice. Îi mulţumesc pentru angajamentul personal”, se arată în mesaj.
De asmenea, ministrul de Externe a spus că sunt „vești excelente!”
„Pe baza îndeplinirii criteriilor de aderare la Schengen, eforturile politice și diplomatice ale României vor continua pentru a sprijini realizarea acestui obiectiv extrem de important pentru cetățenii români”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.
Și președintele PSD „a salutat poziția cancelarului german Olaf Scholz”.
„Românii merită cu prisosință această decizie. Astfel, atât românii care călătoresc în scop personal sau turistic, cât și transportatorii de mărfuri nu vor mai fi nevoiți să piardă timp prețios cu verificările de la granițele statelor membre Schengen. Mai ales în cazul transportatorilor, asta va însemna scurtarea semnificativă a timpilor de așteptare în frontieră, deci curse operate mai rapid, cu costuri mai reduse”, a spus Marcel Ciolacu.
Războiul din Ucraina a schimbat atitudinea europeană
O altă declarație de sprijin privind aderarea României la Schengen a venit în urmă cu trei luni, din partea președintelui francez Emmanuel Macron, când a declarat că vrea ca „dosarul aderării României la Schengen să progreseze”.
Aderarea la spațiul Schengen este una dintre prioritățile României încă de la aderarea, în 2007, la Uniunea Europeană.
De-a lungul anilor, deși România a îndeplinit criteriile tehnice de aderare, nu a obținut unanimitatea necesară în Consiliul European din cauza corupției la nivel înalt de la București.
Însă aderarea României la Schengen este prevăzută inclusiv în cea mai recentă strategie a Comisiei Europene cu privire la acest spațiu economic, prezentată în vara anului trecut, alături de alte țări care încă nu fac parte: Bulgaria, Croația, Cipru și Irlanda.
Mai recent, la câteva zile de la debutul invaziei ruse în Ucraina, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a afirmat în vama Siret că România este pregătită să devină membru deplin al spațiului Schengen și și-a exprimat speranța ca acest lucru să se întâmple în curând.
Războiul lui Vladimir Putin în Ucraina a schimbat atitudinea și în cazul Poloniei, de exemplu.
Anterior datei de 24 februarie și Polonia (alături de Ungaria) era considerată o „oaie neagră” a Europei, după ce guvernul partidului de Lege și Justiție a modificat drastic Constituția, a subordonat mass-media publice și a atacat drepturile femeilor și ale minorităților.
Dar, în urma invaziei, Polonia a apărut ca un „element vital” al eforturilor UE de a sprijini Ucraina, arată Foreign Policy.
Scholz anunță un nou sprijin militar pentru Ucraina
De asemenea, Olaf Scholz l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că încearcă „să redeseneze granițele cu violență” și că invazia Rusiei în Ucraina a fost „un atac la adresa ordinii de securitate a Europei”.
„Nu vom sta cu mâinile în sân și nu vom privi cum femei, bărbați și copii sunt uciși sau cum țări libere sunt șterse de pe hartă și dispar după ziduri sau perdele de fier. Nu vrem să ne întoarcem în secolul al XIX-lea sau al XX-lea, cu războaiele lor de ocupație și excesele totalitare”, a declarat Scholz.
„Tocmai această Europă unită este o anatemă pentru Putin. Pentru că nu se potrivește cu viziunea sa asupra lumii - în care țările mai mici sunt obligate să se supună unei mari puteri”, a adăugat liderul german.
În plus, Germania va trimite arme la Kiev în următoarele săptămâni, a anunțat Scholz.
Galerie foto | Pe întuneric: Germanii se pregătesc de iarnă fără gaz rusesc
![Un muncitor umple saci cu cărbune la Hans Engelke Energie, o companie de produse de încălzire, în Berlin, la 10 august. <br />
<br />
În august, șeful Hans Engelke Energie a declarat pentru AFP că anul acesta au sosit în masă noi clienți pentru cărbune și produse din lemn ieftine și că și-a amânat concediile pentru a face față cererii. „Cei care se încălzesc cu gaz, dar care încă au o sobă [pe cărbune] acasă, vor să treacă la cea pe cărbune”, a spus el. ](https://gdb.rferl.org/013e0000-0aff-0242-06d1-08da867727ca_w1024_q10_s.jpg)
„În săptămânile și lunile următoare, vom trimite, în plus, Ucrainei arme noi, de ultimă generație - cum ar fi sisteme de apărare aeriană și sisteme radar și drone de recunoaștere. Numai cel mai recent pachet de livrări de arme al nostru are o valoare de 600 de milioane de euro. Obiectivul nostru sunt forțe armate ucrainene moderne, capabile să își apere țara în mod permanent”, a declarat Scholz.
El a adăugat că Germania și-ar putea asuma o responsabilitate specială în ceea ce privește consolidarea capacităților de artilerie și de apărare aeriană ale Ucrainei.
Scholz susține extinderea UE pentru a include Balcanii de Vest
De asemenea, cancelarul german se declară „angajat” în favoarea extinderii Uniunii Europene pentru a include cele șase țări din Balcanii de Vest, precum și Ucraina, Moldova și, în cele din urmă, Georgia.
„Centrul Europei se deplasează spre est. (...) Aderarea lor la UE este în interesul nostru”, a declarat Scholz la 29 august,
Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia doresc să devină membre ale UE, dar și-au exprimat frustrarea cu privire la blocarea candidaturilor lor, în special după decizia accelerată a blocului de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat la sfârșitul lunii iunie.
Confruntat cu invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz a îndemnat cei 27 de membri ai UE să „strângă rândurile, să rezolve vechile conflicte și să găsească noi soluții”, adăugând că Germania își va menține sprijinul pentru Kiev „atâta timp cât va fi nevoie”.
Cu toate acestea, el a spus că „în această Uniune extinsă, diferențele dintre statele membre vor crește în ceea ce privește interesele politice, influența economică și sistemele de securitate socială”.
„Acolo unde astăzi este necesară unanimitatea, riscul ca o țară individuală să își folosească dreptul de veto și să împiedice toate celelalte să meargă înainte crește cu fiecare stat membru suplimentar”, a adăugat Scholz.
„Prin urmare, am propus o tranziție treptată către votul majoritar în politica externă comună, dar și în alte domenii, cum ar fi politica fiscală - știind foarte bine că acest lucru ar avea repercusiuni și pentru Germania”, a mai spus Scholz.
Articol scris în baza relatărilor Reuters și RFE/RL
