România este deja în valul 5 de SARS-CoV-2, potrivit declarației făcute zilele trecute de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Oficialul a mai estimat că tulpina Omicron se va transmite comunitar în aproximativ două săptămâni, provocând îngrijorare în rândul medicilor, mai ales în situația în care România este „pe locul 2 sau 3 în Europa” în ceea ce privește ritmul de creștere al îmbolnăvirilor.
Printre primele simptome care apar la infectarea cu Omicron se numără durerea in gât, afirmă specialiștii la unison. „Durerea în gât, puțin intensă, ca un soi de mâncărime”.
Persoanele infectate cu Omicron vor mai simți transpirații, astenie, dureri musculare, febră ori sindrom digestiv. „Sunt semne care ar trebui să ne pună pe gânduri”.
Care este diferența între vaccinați și nevaccinați în cazul variantei Omicron
Doctorul Adrian Marinescu, medic infecționist și directorul medical al Institutului „Matei Balș”, a explicat pentru Europa Liberă că „nu există o simptomatologie clară, diferită față de Delta” în cazul variantei Omicron.
„Dar, pentru că vorbim în general mai mult de forme ușoare, mai ales la cei care sunt vaccinați, e clar că vor avea o simptomatologie de mică intensitate. Pot prezenta febră, dureri musculare, care se rezolvă în general într-o perioadă scurtă de timp. Aici ar fi diferența dintre vaccinați și nevaccinați, dacă vorbim de Omicron și celelalte variante anterioare”, a explicat medicul.
Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”, a indicat aceleași simptome, precizând că sunt afectate mai degrabă căile respiratorii superioare.
„Există un nivel de protecție pe care îl are orice organism care a trecut prin boală sau care a fost vaccinat împotriva Covid. Acesta, chiar dacă nu este perfect, se activează și induce formarea de anticorpi, pentru că virusul ca structură de bază a rămas același”, a completat medicul pentru Europa Liberă.
„Cu siguranță, da”, putem spune că persoanele vaccinate împotriva Covid trec mai ușor de infectarea cu tulpina Omicron.
„Pacienții vaccinați pe care eu îi cunosc au trecut ușor prin boală, au avut simptomatologie o zi, maxim două”Beatrice Mahler, manager Institutul Marius Nasta
„La nevaccinați avem o perioadă suplimentară de timp în care organismul trebuie să recunoască virusul, să înceapă să producă anticorpi și după aceea să se remită simptomele. Avem trei-patru zile în plus de evoluție”, a mai spus dr. Beatrice Mahler.
Medicul a mai afirmat că „sunt mai puțin frecvente” cazurile în care gustul și mirosul dispar la persoanele infectate cu Omicron: „Probabil și ca urmare a modului în care răspunde organismul la infecție”.
Cum luptă România împotriva Omicron: Lista măsurilor adoptate la începutul anului 2022
O măsură extrem de importantă, modificată la începutul acestui an de autoritățile din România, este reducerea perioadei de carantină.
Aceasta este de 5 zile pentru persoanele vaccinate și 10 zile pentru cei nevaccinați. În plus, stau în carantină și persoanele vaccinate care au intrat în contact cu persoane infectate.
Măsura contravine recomandărilor făcute de Organizația Mondială a Sănătății de a păstra perioada de carantină timp de 14 zile pentru toate persoanele.
O altă măsură importantă, instituită la doi ani de la apariția virusului, este instituirea măsurii de protecție sanitară ce constă în purtarea măștii de tip medical sau FFP2, în toate spațiile închise și deschise. Aceasta reprezintă „una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenţie a COVID-19 la nivelul Uniunii Europene”, arată Guvernul.
Conform hotărârilor CNSU, fac excepție de la această regulă:
- Copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
- Persoanele care sunt singure în birou;
- Prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;
- Reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;
- Vorbitorii aflați în spații închise sau deschise cu condiția respectării distanței de minimum 3 metri între aceștia și oricare dintre celelalte persoane din public;
- Persoanele care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperature ridicate, umiditate crescută etc) sau activități sportive.
Potrivit Guvernului, tipul de mască FFP (abreviere de la „piesă facială filtrantă”, este un standard european pentru eficiența măștii) filtrează cel puțin 94% din toți aerosolii, inclusiv virusurile din aer, precum cel covid.
Carantină suspendată pentru nunți și botezuri
În sinteza măsurilor de prevenire, Guvernul arată însă că perioada de carantină poate fi suspendată pentru nunți, botezuri sau înmormântări, tocmai evenimentele la care participă un număr considerabil de persoane.
„Pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare cum ar fi afecțiuni oncologice, insuficiență renală cronică în program de hemodializă, fără a se limita la acestea, preschimbare documente de identitate, părăsirea țării, prezentarea la centrul de vaccinare conform programării în vederea vaccinării ș.a., poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, pe baza documentelor justificative”, se arată în comunicatul publicat pe gov.ro.
Medicul infecționist Adrian Marinescu spune că acestea „nu sunt neapărat restrictive, sunt măsuri care să prevină infectarea și n-ar fi nevoie ca cineva să ni le impună”.
„După doi ani de pandemie, ar trebui ca fiecare dintre noi să știe foarte clar cum previne infectarea. Și dacă vorbim de Omicron, când probabil că formele sunt mai ușoare, tot ar trebui să mă feresc cât pot de mult, pentru că se transmite ușor și este clar că vor fi și persoane vulnerabile care vor face forme severe”, a adăugat el.
Dr. Beatrice Mahler se așteaptă crească numărul infectărilor, însă nu crede că toate persoanele infectate vor fi diagnosticate și, prin urmare, să apară în statisticile oficiale.
„Nu neapărat că nu ar avea unde să se testeze, ci pentru că se vor testa acasă și vor evita să solicite testarea la medicul de familie, pentru că este o formă mai ușoară și pentru că le este comod așa”, a subliniat ea.
O altă măsură prevede ca angajații companiilor de stat și din infrastructura critică să fie testați săptămânal pentru COVID-19. Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, infrastructura critică reprezintă „orice entitate economică funcţională, care oferă produse, bunuri şi servicii de utilitate publică, vitale pentru întreaga societate şi a cărei distrugere, degradare ori aducere în stare de nefuncţionare produce un impact major în plan economico-social, la nivel micro și macro regional”.
Rămân valabile măsurile privind desfășurarea evenimentelor și activității economice între orele 5:00-22:00, astfel: până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţă cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori și limita de 30% din capacitatea maximă a spaţiului acolo unde rata de incidenţă cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
În plus, continuarea vaccinării este „cea mai sigură soluție de protejare a vieții și sănătății românilor” față de formele grave de îmbolnăvire ale COVID-19, potrivit Guvernului condus de Nicolae Ciucă.
Sistemul medical românesc vs. Omicron
Întrebat dacă va face față sistemul medical, în contextul milionului de cazuri estimat de specialiști în valul 5, Adrian Marinescu spune că „ce ne-a demonstrat pandemia e că nimeni nu e pregătit, indiferent că vorbim de un sistem medical din Europa de Vest, nimeni nu e pregătit”.
„Totul depinde de prevenție și de etapa prespital, nu în spital. Dacă vorbești de o avalanșă de cazuri și ele ajung la camera de gardă, ne aducem aminte de acele presiuni cu cozi de ambulanță. Nu aici e rezolvarea. Vom avea multe infecții și foarte probabil că procentul formelor severe va fi mic, dar dacă ai foarte multe cazuri pe care trebuie să le evaluezi în timp scurt, nu va fi deloc ușor. Nu e tot una să ai un milion de cazuri sau 500.000”, a subliniat el.
O problemă importantă ridicată de managerul Institutului „Marius Nasta” este asigurarea cu personal a secțiilor pentru că „atunci când vom avea număr mare de infectări, există riscul că vom avea personal bolnav”.
„Avem echipamente de protecție, avem aparatură, avem personal pregătit, avem aceeași infrastructură, avem aceeași schemă de personal care nu a fost adaptată la nevoile unui sistem care presupune o secție COVID cu pacienți foarte grav bolnavi, avem aceeași rețea de gaze și electricitate și care aduce riscuri suplimentare”.
„Această perioadă va crea un tablou real asupra nevoii de investiții în infrastructură de sănătate, iar la Marius Nasta această nevoie este acută”, a subliniat managerul institutului.
