Linkuri accesibilitate

Inițiativa „Open Balkans” | Fără controale la granițele dintre Serbia, Macedonia de Nord și Albania


Președintele sârb, Aleksandar Vucic (stânga), prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev (centru), și prim-ministrul albanez, Edi Rama (dreapta), la întâlnirea din Skopje, 29 iulie 2021.

Președintele sârb, Aleksandar Vucic, prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, și omologul său albanez, Edi Rama, au semnat joi 3 acorduri de cooperare ce permit libera circulație a mărfurilor și persoanelor, dar și cooperarea împotriva dezastrelor naturale dintre cele trei state.

Cele trei țări intenționează să elimine orice obstacol la granițe pentru cetățenii și business-urile lor până la 1 ianuarie 2023, micșorând astfel duratele lungi de așteptare pentru călători la vamă și reducând birocrația complicată în cazul afacerilor.

„Până în 2023, vom elimina timpii de așteptare la granițele dintre țările noastre. Oricine dorește să ni se alăture este binevenit să o facă”, a declarat prim-ministrul Albaniei, Edi Rama.

Primul acord, un memorandum, se referă la facilitarea comerțului dintre state, înlăturarea birocrației pentru afaceri, și fluidizarea transportului de mărfuri și persoane. Una din ideile discutate de liderii balcanici ar fi deschiderea unor puncte rapide de trecere a frontierelor dintre cele 3 state destinate cetățenilor acestora. Sugestia se aseamănă spațiului european de liberă circulație, Schengen.

Un alt memorandum prevede crearea unei piețe de muncă unice între cele trei state. Acordul ar permite obținerea rapidă de permise de muncă astfel încât cetățenii unui stat să poată lucra fără întârziere în celelalte două.

Ultimul acord, o înțelegere între liderii balcanici, garantează oferirea de ajutor reciproc în caz de cutremure, furtuni, incendii, dar și alte dezastre naturale.

Cine a lipsit de la întâlnire?

La întâlnirea statelor din regiunea balcanică au lipsit Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Muntenegru.

Prim-ministrul sârb a spus că orice divizează părțile, nu ar trebui să fie un motiv pentru o lipsă de cooperare. „Dacă cineva are o problemă că există un asterisc în dreptul numelui Kosovo, atunci puneți un pătrat după numele Serbiei, nu avem nicio problemă cu asta atâta timp cât cooperăm”, a comentat ironic Vucic, făcând referire la recunoașterea parțială a suveranității statului Kosovo.

Pe lângă beneficiile economice, inițiativa ar putea consolida lupta celor 3 state balcanice împotriva crimei organizate din regiune. „Când lucrăm împreună, putem descoperi cine sunt oamenii din rețelele de crimă organizată și vom putea oferi un răspuns colectiv. Procedând astfel, ne unim forțele, devenim mai puternici, dar ne păstrăm în același timp independența, suveranitatea”, a punctat Vucic.

Deși inițial ar fi susținut discuțiile cu privire la o astfel de inițiativă, Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Muntenegru au ales pe parcurs să nu participe la ele.

Cei 3 lideri ai statelor balcanice au promis o cooperare mai strânsă între Serbia, Macedonia de Nord și Albania.
Cei 3 lideri ai statelor balcanice au promis o cooperare mai strânsă între Serbia, Macedonia de Nord și Albania.

Criticii inițiativei

Potrivit prim-ministrului kosovar, Albin Kurti, o astfel de inițiativă deviază de la strategia de aderare a statelor balcanice la Uniunea Europeană. „Pentru noi, așa numitul ‘Mini-Schengen’ nu are nicio viziune pentru regiune”, a punctat Kurti, adăugând că „avem atâtea propuneri de cooperare regională, de la CEFTA la SEFTA, inclusiv modelul AELS-SEE, de care ar beneficia simultan toate țările din Balcanii de Vest.”

Cooperarea regională dintre statele balcanice pare să fie o soluție eficientă în lipsa unui termen limită concret cu privire la aderarea acestora la Uniunea Europeană.

În 2018, Comisia Europeană a creat o strategie pentru „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”. Aceasta a lăudat progresul făcut de statele din peninsula balcanică în urma războaielor civile izbucnite după fragmentarea Iugoslaviei.

Cu toate acestea, Comisia Europeană susține că statele din regiune trebuie să facă reforme serioase în domenii cruciale, precum lupta împotriva corupției și crimei organizate, reforme economice și competitivitate, cooperare regională și reconciliere.

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG