Linkuri accesibilitate

Bosnia | Partidele sârbești protestează din cauza legii care interzice glorificarea criminalilor de război


Întâlnire a membrilor partidelor din Republica Srpska la Banja Luka, capitala de facto a acestei entități politice, 26 iulie 2021.

Reprezentanții partidelor sârbești din Republica Srpska, Bosnia, au anunțat că nu vor mai participa la activitățile din cadrul Președinției, Parlamentului și Consiliului Miniștrilor, în urma unei modificări a Codului penal ce sancționează negarea genocidului și glorificarea criminalilor de război.

Boicotul intervine după ce Înaltul Reprezentant al ONU pentru Bosnia și Herțegovina, Valentin Inzko, a impus seria de modificări la Codul penal al Bosniei și Herțegovinei (BiH), în încercarea de a remedia o nedreptate pentru cetățenii țării.

„Conștiința mea dictează că nu am dreptul să-mi închei mandatul în timp ce criminalii de război condamnați continuă să fie glorificați”, a declarat Inzko pentru Europa Liberă - Serviciul Balcanic.

„Nu am dreptul să las o astfel de situație succesorului meu și cetățenilor afectați din această țară frumoasă. Nu am dreptul să ignor verdictele venite din partea Tribunalului de la Haga, înființat de Consiliul de Securitate al ONU și responsabil de implementarea procesului de pace în țară”, a punctat acesta.

Ce prevede legea?

Decizia Înaltului Reprezentant completează articolul 145a din Codul penal și impune pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani pentru cei care incită public la violență sau ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup determinat de etnie, rasă, culoare, religie, origine sau naționalitate.

Modificarea prevede, de asemenea, închisoare de la 6 luni la 5 ani pentru cei care aprobă public, neagă, diminuează cu brutalitate sau încearcă să justifice orice crimă de genocid, crimă împotriva umanității sau crimă de război.

O pictură murală a generalului sârb, Ratko Mladic, responsabil de genocidul de la Srebenica. Fotografie realizată în Belgrad, Serbia, la data de 24 iulie 2021.
O pictură murală a generalului sârb, Ratko Mladic, responsabil de genocidul de la Srebenica. Fotografie realizată în Belgrad, Serbia, la data de 24 iulie 2021.

Reacțiile politicienilor sârbi

După anunțul lui Inzko, Milorad Dodik, membrul sârb al președinției BiH, a declarat într-o conferință de presă că Înaltul Reprezentant nu are dreptul să impună o lege ce interzice negarea genocidului, catalogând această inițiativă drept „nefondată”.

„Republica Srpska respinge această decizie. Genocidul nu a avut loc la Srebenica”, a afirmat Dodik în încercarea de a nega existența tragediei în care peste 8.000 de musulmani bosnieci au fost uciși de trupele paramilitare sârbești.

„Sârbii nu trebuie să accepte această decizie, acesta este un alt cui bătut în sicriul Bosniei. După această decizie, BiH nu mai poate funcționa”, a continuat acesta.

Inzko s-a arătat îngrijorat de transformarea unui subiect atât de sensibil într-o armă de manipulare.

„În această perioadă, situația s-a înrăutățit și acum scapă de sub control. Unii lideri politici glorifică în mod deschis criminalii de război condamnați, iar diferite teorii ale conspirației neagă faptul că genocidul de la Srebenica a avut loc”, a explicat el.

Cu toate acestea, Inzko a ținut să puncteze faptul că nu există popoare rele, ci că modificările la Codul penal au loc în scopul detensionării relației dintre bosniecii sârbi și musulmani ce locuiesc în BiH.

În luna iunie, Ratko Mladic, comandantul șef al Republicii Srpska din perioada războiului din Bosnia, a fost condamnat definitiv la închisoare pe viață pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Condamnarea sa a avut loc după ce Mladic a apelat condamnarea din noiembrie 2017 pe motivul că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

Războiul din Bosnia și Acordul de Pace de la Dayton

Între 1992 și 1995, Bosnia s-a confruntat cu un război civil între bosniecii sârbi și musulmani ce a dus la moartea a peste 100.000 de oameni.

Războiul din Bosnia a încetat odată cu semnarea Acordului de Pace de la Dayton (Acordul Cadru General pentru Pace în Bosnia și Herțegovina).

Anexa 10 a Acordului înființează poziția instituției Înaltului Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina. Acesta are rolul de a monitoriza implementarea Acordului și poate demite oficiali sau impune legi dacă constată încălcări ale Acordului.

BiH este condusă de o Președinție colectivă alcătuită din 3 membrii, reprezentanți ai celor trei popoare care populează țara (bosniaci, sârbi și croați). Printre aceștia se numără și Milorad Dodik, reprezentantul sârb, care neagă existența genocidului de la Srebenica.

Tensiunile continuă în prezent între membrii comunităților etnice din Bosnia.

Facebook Forum

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG