Protestatari și susținători ai coaliției pro-europene Serbia Împotriva Violenței (SPN) s-au adunat în fața comisiei electorale și a clădirilor adunării municipale, cerând anularea alegerilor municipale din Belgrad. Ei acuză partidul de guvernământ că a adus ilegal oameni din alte regiuni și din afara țării pentru a vota în capitală.
„Nu vrem și nu trebuie să acceptăm alegerile din Belgrad pentru că sunt în afara legii: au fost folosiți oameni din alte țări”, a declarat Marinika Tepic, reprezentantă a coaliției Serbia împotriva violenței, în fața clădirii Comisiei Electorale Republicane.
Miroslav Aleksic de la Serbia Împotriva Violenței a cerut pe 17 decembrie anularea rezultatelor votului din capitală, spunând că mii de „oameni care nu sunt din Belgrad au fost aduși să voteze la Belgrad”.
„Având în vedere că peste 40.000 de persoane fără reședință legală la Belgrad au fost aduse pentru a susține lista SNS (Partidul Progresist Sârb, partidul președintelui Vučić n.red.), fapt care a schimbat drastic voința electorală a belgrădenilor, cerem anularea alegerilor din orașul Belgrad și repetarea votului pentru adunarea orașului”, a transmis coaliția.
Tepic și Miroslav Aleksic au anunțat ulterior că vor începe greva foamei până când alegerile de la Belgrad vor fi anulate.
Germania a transmis luni că observatorii internaționali au observat nereguli „inacceptabile” pentru o țară candidat la UE în timpul alegerilor legislative din Serbia organizate pe 17 decembrie.
„OSCE a semnalat cazuri de utilizare frauduloasă a fondurilor publice, de intimidare a alegătorilor și de cumpărare de voturi”, a declarat Ministerul de Externe.
Misiunea de monitorizare a OSCE a declarat că implicarea lui Vučić în alegeri și părtinirea mass-mediei au dus la o campanie electorală incorectă.
„Implicarea decisivă a președintelui a dominat procesele electorale, iar utilizarea numelui său de către una dintre listele de candidați, împreună cu părtinirea din mass-media, au contribuit la un teren de joc inegal”, se arată în raportul OSCE privind alegerile din Serbia.
Sârbii au votat pe 17 decembrie atât parlamentari pentru Adunarea Națională de 250 de locuri, cât și în consilieri municipali din întreaga țară, inclusiv din capitala Belgrad.
Conform ultimelor rezultate preliminare ale Comisiei Electorale Municipale, lista SNS a câștigat 39,3% din voturi (49 de mandate) la alegerile din Belgrad, iar SPN a câștigat 34,3% (42 de mandate).
Oficialii au declarat că rezultatele finale ale alegerilor parlamentare și locale din Belgrad sunt încă în așteptare și ar putea dura luni de zile pentru a fi determinate, având în vedere că unele obiecții depuse ar putea duce la repetarea alegerilor în anumite secții.
La votul parlamentar la nivel național, cele mai recente date oficiale, bazate pe rezultatele a 95,7% din secțiile de votare, arată că SNS a primit 46,75% din voturi, iar SPN a câștigat 23,52%, determinând partidul președintelui Vučić să își proclame victoria în alegeri.
Aproximativ 5.400 de observatori străini au monitorizat alegerile, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale sârbe.
Președintele Aleksandar Vučić a dizolvat Parlamentul pe 1 Noiembrie, la mai puțin de jumătatea termenului, în fața presiunii publice crescânde legate de atacurile armate din luna mai.
Atunci, atacurile au dus la moartea a 19 persoane, între care nouă elevi de şcoală primară şi adolescenţi, și au condus dus la proteste naționale și solicitări de demisie pentru președinte.
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a felicitat SNS pentru câștigarea alegerilor, pe care a numit-o „realizare a domnului Vučić”.
Peskov s-a referit la Serbia ca la o „națiune frățească” și a declarat că alegerile vor duce la „consolidarea în continuare a prieteniei” dintre cele două țări.
Ultimele alegeri din aprilie 2022 au dus la un rezultat confortabil pentru partidul președintelui. Cu toate acestea, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a declarat atunci că alegerile au fost afectate de lipsa unei concurențe echitabile.
Criticii lui Aleksandar Vučić s-au plâns că președintele a acaparat și mai multă putere prin controlul asupra presei și a guvernului. Unele sondaje de opinie arată că aproape jumătate din populația țării nu cred că alegerile din 2022 au fost corecte sau libere.
De la preluarea funcției de președinte al Serbiei, președintele Aleksandar Vučić a menținut legături apropiate cu Rusia, inclusiv după invadarea Ucrainei din februarie 2022. În același timp, el încearcă să aibă legături bune cu Uniunea Europeană în care Serbia speră să devină membru.
Serbia a anunțat că respectă integritatea teritorială a Ucrainei, dar a rezistat presiunilor UE de a se alătura sancțiunilor impuse Moscovei.
