Cifrele vorbesc cel mai clar despre groapa în care s-a prăbușit Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, la aceste alegeri.
- Parlamentul European – 8,61%, 3 mandate;
- Primari – 21;
- Consilii județene – 0;
- Consilii locale – circa 1.800 consilieri;
- Voturi diaspora – 16,34%, 34.200 voturi.
Comparații care vorbesc singure
- În 2024, Alianța Dreapta Unită a fost votată la Parlamentul European de 761.307 de alegători. În 2020 a obținut 2.028 milioane de voturi.
- REPER ( partid condus de Dacian Cioloș, demisionat din USR), independenții Nicolae Ștefănuță și Vlad Gheorghe ( ambii plecați din USR) au obținut în total 811.873 de voturi, cu aproximativ 50.000 mai mult decât USR.
- Partidele suveraniste AUR și SOS, trimit împreună în Parlamentul European 8 deputati (AUR- 6, SOS-2), iar USR doar 3.
- La alegerile trecute USR a avut 39 de primari și PMP 50. Acum ADU are doar 21.
Opoziția democratică a intrat la apă
În fața acestei realități greu de tăgăduit, se ridică întrebarea ce forțe democratice mai pot reprezenta opoziția, așa încât PSD, secondat de PNL, să nu domine complet România.
Alianța Dreapta Unită nu și-a dovedit valabilitatea, dar decizia de a o continua sau nu este una complicată.
Pe de altă parte, PMP sau Forța Dreptei nu au șanse singure să atingă pragul electoral la alegerile parlamentare. Cele trei partide caută disperate formule.
USR, cu sau fără Alianță?
Tot mai multe voci din USR susțin renunțarea la Alianță, motivând că a tras partidul în jos din cauză că electoratele sunt incompatibile.
„A fost o greșeală, acum vedem clar, în 14 județe nu intrăm în consiliile județene pentru că avem sub pragul de 8% cerut pentru alianțe. Dar am dorit să transmitem un semnal de unitate a dreptei.
Nu vreau să spun nimic rău de colegii de la aceste partide (Forța Dreptei și PMP, n.r.), dar mare lucru nu au făcut, în sensul că au mers pe o campanie clasică, mici aranjamente locale, cu mesaje confuze. Pe noi ne întreba lumea dacă mai susținem avortul, că așa au înțeles ei de la ceilalți, stai de explică”, spune pentru Europa Liberă o sursă din USR.
De la Timișoara, Dominic Fritz, care și-a anunțat candidatura pentru șefia USR, vede lucrurile puțin diferit: alianța a fost justificată pentru că nu e realist ca USR să lupte singur pentru reformă.
„Toate acele forțe care nu își doresc ca domnul Ciolacu să fie președinte și PSD să acapareze toată puterea în stat, toți trebuie să stăm la o masă și să discutăm cum să mergem mai departe”, susține Dominic Fritz.
În schimb, Elena Lasconi, primărița nou-aleasă la Câmpulung, spune că Alianța Dreapta Unită pare să fi fost o greșeală.
„A fost făcută pe genunchi, eu am solicitat să ne dea un răgaz să vedem care-i treaba, să facem măsurători, nu s-a întâmplat și consider că a fost o greșeală”, a afirmat Lasconi.
Forța Dreptei și PMP, gata de fuziune cu USR
La Forța Dreptei, lucrurile se văd în negru. Rezultatele au fost un duș rece și e încă vremea linsului rănilor. Ceea ce face probabil și Ludovic Orban, care e de negăsit.
Alții caută explicații și soluții.
„A existat o reticență vizibilă din partea electoratului USR față de Forța Dreptei. Probabil ne considerau conservatori. Ideea e că nu s-a făcut înainte de a decide formarea Alianței un studiu să vedem dacă electoratele noastre sunt compatibile”, susține pentru Europa Liberă o sursă din Forța Dreptei.
Sursa menționată spune că, din propria analiză, sunt trei opțiuni: „Fie continuăm alianța în actuala formulă, fie fuzionăm cu USR, dacă vor și ei, fie fuzionăm cu PNL”.
„Ceva trebuie să facem, pentru că altfel în România nu va mai exista opoziție”, susține un alt membru al Forței Dreptei.
La PMP situația este tensionată și Eugen Tomac așteaptă să se așeze lucrurile după „dezastru”, dar mai ales să vadă ce decid cei de la USR.
Principala problemă: mai este posibilă continuarea Alianței sau se va găsi o altă formulă ?
O sursă din PMP spune pentru Europa Liberă că partidul ar fi dispus să fuzioneze cu USR.
„Dacă USR se reorganizează rapid, este un moment prielnic să înghită totul și REPER, și PMP, și Forța Dreptei. Tot ce există să se aducă sub același steag ca să avem o șansă să fim un vehicul puternic, votabil, care să bage un candidat în turul doi” ne spune sursa menționată, care adaugă: „ Am fi dispuși să fuzionăm cu USR, dacă ar vrea și ei”.
Cioloș vrea coagularea tuturor forțelor de dreapta
Plecat din funcția de președinte al USR, Dacian Cioloș nu a reușit să-și aducă noul partid, REPER, peste pragul electoral, obținând modestul scor de 3,73% la europene.
„Un eșec, un duș rece”, recunoaște Dacian Cioloș, care spune că situația se datorează „orgoliilor, semnalelor prost înțelese” și că este necesar să se treacă rapid la „reconstrucția opoziției centrist-liberale, fără ego-uri și fantomele trecutului”.
Până la dezastrul din alegeri acest lucru ieșea din discuție, asta pentru că în relațiile dintre cele două formațiuni „fantomele” bântuiau prin birourile conducerii USR.
Rezultatul prost al Alianței Dreapta Unită – circa 800 de mii de voturi – a schimbat perspectivele, așa încât nici scorul REPER (aproximativ 400 de mii de voturi) nu mai pare chiar atât de slab prin comparație.
Dacian Cioloș susține că dacă noua conducere a USR se arată dispusă, ar putea fi reluate discuțiile pentru o refacere a vechii construcții. Ba mai mult, pentru un „proiect mai mare, de anvergură”.
USR a format Alianța Dreapta Unită cu „două partide care nu sunt din zona modernismului politic, ci a conservatorismului” și de aceea a fost respinsă de nucleul dur al USR, consideră Cioloș.
Sunt însă incompatibilități care există și în ce privește REPER-ul, ba chiar mai multe, așa încât e discutabil în ce măsură o astfel de construcție nu va genera aceleași idiosincrazii în rândul electoratului.
Fără o astfel de coagulare, după alegerile de la sfârșitul anului vom fi mai multe partide mici de opoziție, dar atât, nimic mai mult. O opoziție care va fi ca și inexistentă la nivel parlamentar.
Cioloș are însă soluția: un program politic care să clarifice temele sensibile ca orientare ideologică.
„Dacă ar fi să construim un pol cu adevărat de opoziție, acela trebuie făcut nu pe simpatii sau antipatii, nu pe discuții informale, ci pe un program politic cu obiective clare de guvernare și care să clarifice orientarea pe mai multe teme sensibile ideologic. După aceea cred că situația poate fi întoarsă”, declară Dacian Cioloș pentru Europa Liberă.
USR caută lider și candidat
Cătălin Drulă și-a dat demisia din funcția de președinte și a anunțat că urmează alegeri pentru un nou președinte și un nou Birou Politic.
În momentul de față se profilează mai mulți candidați la șefia USR: Dominic Fritz, recomandat chiar de Cătălin Drulă, Elena Lasconi, Lucian Viziteu, care a reușit să recâștige primăria Bacău, și activistul Radu Hossu.
Sociologul și analistul politic Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că soluția pe termen scurt este un lider carismatic care să fie și candidat la prezidențiale și care să deschidă partidul către un public mai larg.
USR s-a bazat că va fi votat pentru că e răul cel mai mic, doar pentru că e împotriva PSD.
„Sub presiunea urgenței, când partidul nu mai are luxul a patru ani de construcție, cred că singura soluție e să găsească un lider carismatic, care are deja notorietate, pe care să-l propulseze drept candidat la președinție”.
Dominic Fritz vrea să fie șef la USR, dar nu candidat la prezidențiale
Primarul Timișoarei este decis să candideze pentru șefia USR, așa cum a declarat pentru Europa Liberă, dar refuză o candidatură la prezidențiale, ceea ce este o problemă pentru partid.
Dominic Fritz nu vrea, dar nici nu poate candida la președinție pentru că nu are cetățenie română, așa cum prevede Constituția.
Cererea pentru obținerea cetățeniei a depus-o doar recent și e puțin probabil să iasă în timp util.
Dominic Fritz e mai conciliant în ce privește responsabilitatea actualei conduceri, dar e de părere că hotărârile trebuie luate în forurile mai largi de conducere ale partidului.
Elena Lasconi vrea să decapiteze actuala conducere: Să nu-i mai vedem
În schimb, Elena Lasconi se vede candidată la prezidențiale, dar nu exclude nici să intre în competiția pentru conducerea partidului.
Surse din USR spun pentru Europa Liberă că ar putea fi un „tandem Fritz-Lasconi”, dar mulți se îndoiesc că acesta va funcționa pentru că cei doi au viziuni diferite asupra felului în care ar trebui reformat partidul.
Lasconi e mai radicală, vrea ca actuala conducere să facă un pas în spate, deși spune că ar putea lucra cu unii dintre ei.
„Să facă un pas în spate de la conducere […] Să nu-i mai vedem în Biroul național. Dacă vrei să faci treabă, trebuie schimbată toată conducerea”, a declarat Lasconi la Digi 24.
Ea a mai declarat că dorește să reclădească partidul dacă va fi aleasă la șefia USR.
În momentul în care Elena Lasconi a fost pusă cap de listă la europene, sondajele o arătau la scoruri între 8 și 10% la nivel național.
Analistul politic Ovidiu Voicu susține că un tandem Fritz-Lasconi va da un mesaj confuz.
„Nu prea funcționează să fie Dominic Fritz un lider al partidului și altcineva să candideze la președinție, va fi tot un mesaj confuz.
Pe termen scurt, singura lor șansă e să aibă un lider carismatic, care să fie și candidat. Calea scurtă e cea empatică”, spune Voicu pentru Europa Liberă.
A cui e responsabilitatea?
Deși Cătălin Drulă și-a dat demisia, spunând clar că își asumă eșecul din alegeri, alți membri din conducerea partidului nu admit că s-a greșit undeva.
De exemplu, Ionuț Moșteanu, purtătorul de cuvânt al USR, spune pentru Europa Liberă că „a muncit opt ani de zile în partid” și că poate nu a luat cele mai bune decizii, fiind „lucruri pe care pot să mi le reproșez”, dar că nu din cauza lui „nu a ieșit un scor bun la europarlamentare”.
Moșteanu nu admite că deciziile se luau într-un grup restrâns, așa cum au reclamat cei care au părăsit partidul și nici că există neclarități doctrinare.
„Noi am decis, am avut referendum să fim un partid de centru-dreapta. Percepția publică e, așa, o evaluare făcută pe Facebook”, ne spune Ionuț Moșteanu.
Astfel de poziționări nu sunt singulare, spune pentru Europa Liberă o sursă din partid.
„La ședința de marți, toți au încercat să găsească justificări, să se scuze, dar mai mult formal, fără să-și asume responsabilități reale și punctuale. Știți cum e, când lucrurile merg bine, toți se înghesuie să-și asume meritele, când e jale, responsabilitatea e colectivă”, spune sursa menționată.
Un alt membru USR susține că mulți din conducere, după ce s-au facut listele pentru europarlamentare, „s-au văzut cu sacii în căruță și s-au culcat pe o ureche”, crezând că vor fi votați doar pentru că sunt „răul cel mai mic”.
În patru ani partidul nu a crescut, nu și-a făcut rețele locale și nu a reușit să facă trecerea de la un club restrâns la un partid de masă.Ovidiu Voicu, analist politic
Analistul și sociologul Ovidiu Voicu sintetizează pentru Europa Liberă cauzele dezastrului de la alegerile locale și europarlamentare.
„O altă greșeală e legată de traiectoria ideologică confuză. USR a pierdut mai multe voturi de la persoanele moderate de centru sau de centru-stânga care au fost nemulțumite de deplasarea către conservatorism decât a câștigat de la potențialele persoane conservatoare.
O altă greșeală a fost alianța nefericită cu PMP și Forța Dreptei care mai mult au tras în jos decât au ajutat USR”, sintetizează pentru Europa Liberă analistul și sociologul Ovidiu Voicu.
5 cauze ale eșecului USR
1. Concentrarea puterii în mâinile unui grup retrâns de oameni, o camarilă formată în jurul lui Cătălin Drulă.
2. Epurarea vocilor critice, a disidenților care au pus în discuție actuala conducere și acțiunile partidului.
3. Abdicarea de la principiile care au consacrat partidul, printre care și „fără penali în funcții publice”.
4. Alianța cu PMP și Forța Dreptei, două partide conservatoare, care mărit și mai multe confuzia ideologică.
5. Partidul nu și-a întărit și mărit structurile din teritoriu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
