Ora de religie e opțională în teorie, nu întotdeauna și în practică. Cum e folosită materia pentru medii bune

Andreea este mama unui copil care, în 2022, a intrat în clasa pregătitoare la o școală din București. E vorba de o unitate de învățământ foarte căutată din zona în care locuiește. La dorința familiei, pentru a putea discuta liber, fără teama de posibile repercusiuni la școală asupra copilului, am folosit în acest articol un nume schimbat.

Membrii familiei sunt ortodocși, dar nu sunt practicanți. Andreea și soțul ei au decis că nu își vor înscrie copilul la ora de religie.

„Dacă ar fi despre istoria religiilor și despre credință în general, nu aș avea nicio problemă, dar, văzând manuale la alți copii, am observat că totul se întâmplă foarte confesional și foarte dogmatic. Nu vreau acest lucru pentru copilul meu”, povestea Andreea în urmă cu un an, atunci când am stat de vorbă prima dată despre acest subiect.

Familia Andreei a luat o decizie similară cu a multor altor familii: datele obținute de Europa Liberă arată că, în acest an școlar și în cei patru de dinainte, aproximativ 10% dintre elevi nu au fost înscriși la ora de religie.

Opțiunea pentru ora de religie este influențată, printre altele, și de existența unor spații în care să stea copiii care nu vor să participe la curs, spun unii părinți.

Directorii școlilor atrag atenția la rândul lor că nu au suficient personal pentru supravegherea copiilor care nu vor să stea în clasă la ora dedicată unui cult religios.

Cu toate acestea, Ministerul Educației a introdus în noua lege a învățământului obligația de a rămâne în școală pentru elevii care nu frecventează religia.

În ceea ce o privește pe Andreea, decizia ei a mirat-o pe învățătoarea copilului: la prima ședință cu părinții din an, cadrul didactic părea să nu aibă habar de opțiunea mamei. Asta deși în fișa de înscriere nu bifase că dorește înscrierea la orele de religie. La întrebarea mamei dacă ora de religie ar putea fi pusă în orar la început sau sfârșit de program, pentru ca astfel copilul să vină mai târziu sau să plece mai devreme, i s-a răspuns că nu se poate. Singura variantă oferită: elevul să rămână în clasă în timpul religiei, fără a fi implicat în ce se predă.

Conform relatării Andreei, învățătoarea i-ar fi spus că românii sunt ortodocși și ar fi întrebat-o: „Dacă renunțăm la religie în școală, atunci unde o sa ajungem cu această țară?”

Cum Andreea a insistat că nu vrea să-și lase copilul în clasă în timpul orei respective, învățătoarea a acceptat până la urmă compromisul ca mama să meargă la școală și să stea în curte sau în parc cu copilul în timpul orei de religie.

Schimbarea din lege în privința orei de religie

Până în această vară, Legile Educației nu precizau ce se întâmplă în timpul susținerii orei de religie cu acei copii care nu sunt înscriși. O metodologie separată, publicată în Monitorul Oficial, lăsa totul la decizia școlilor care stabileau „prin propriul regulament de organizare şi funcţionare activităţile pe care aceştia le pot desfăşura, spaţiile în care se desfăşoară activităţile, precum şi responsabilităţile privind asigurarea supravegherii şi siguranţei elevilor, în perioada în care ceilalţi elevi ai clasei participă la ora de religie”.

În urma legislației atât de generale, unele școli au adoptat regulamente care permiteau elevilor neînscriși la religie să meargă sau să plece mai târziu de la școală, în cazul în care orele erau la începutul sau sfârșitul programului.

Chiar școala în care învață copilul Andreei avea prevăzută în regulamentul de organizare această posibilitate.

Vicepreședintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar (FNAP-IP), Eugen Ilea, consideră că, deși se practica, decizia respectivă luată de școli nu era conform regulamentului cadru de funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.

Din această toamnă, o prevedere introdusă de Ministerul Educației în noua lege punctează că: „elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor.”

Vicepreședintele FNAP-IP, Eugen Ilea, spune că dispoziția ministerului e clară, dar admite că școlile nu vor putea să pună legea în practică 100%.

„Nu prea avem această capacitate și nu prea avem această infrastructură astfel încât să fie asigurată o altă clasă pentru acești copii.”

De exemplu, un mesaj transmis anul trecut părinților de către conducerea unei școli din București precizează că elevii scutiți de ora de religie trebuie să rămână în sala de clasă pentru că „nu avem nici spațiu disponibil și nici cadre didactice care să asigure supravegherea acestor elevi”.

Soluții se găsesc, dar cu încăpățânare

Ciprian Proca e tatăl a trei copii care până în 2022 au studiat la școli din București. Familia s-a mutat în Franța. La școala gimnazială, tatăl s-a opus vehement propunerii ca, în timpul orei de religie, copiii lui să rămână în clasă, chiar dacă nu erau înscriși. Reprezentanții școlii spuneau că nu au spații libere pentru a-i da o alternativă.

Așa că, într-un semestru, fiica lui Ciprian a așteptat în timpul orei de religie într-o încăpere de mici dimensiuni și a fost supravegheată de o persoană de la clasa de lângă.

De asemenea, unul dintre băieți a așteptat inclusiv pe culoar cât colegii săi făceau religie, spune tatăl. Și, precum Andreea, Ciprian a stat și el în parc alături de copil, în timpul lecției de religie.

Soluția a fost până la urmă ca școala să pună această materie prima sau ultima în orar, iar elevii au putut veni mai târziu sau pleca mai devreme acasă.

„Frecușul mare e la început, până îi faci să înțeleagă că nu îți lași copiii la oră”, spune Ciprian Proca.

Experiența acestei familii nu este împărtășită de toată lumea. De exemplu, o mamă relatează pe rețeaua de socializare Facebook că, în școala în care e copilul ei, cei care nu fac religie se duc la bibliotecă și citesc.

Europa Liberă a stat de vorbă și cu un alt tată din București care ne-a semnalat că, în momentul în care și-a înscris copilul la clasa pregătitoare, cei de la secretariat i-au dat fișa deja bifată în formular cu opțiunea de participare la ora de religie a cultului ortodox.

Tatăl a văzut acest lucru și a cerut imediat o altă fișă care să nu fie deja completată în această privință. I-a fost oferită fără nicio discuție. Bărbatul nu dorește să fie publicat numele său ori al școlii pentru că ar fi foarte ușor de identificat și se teme că ar avea probleme apoi copilul la școală.

Perspectiva profesorului de religie

Varianta de a pune toate orele de religie la începutul sau sfârșitul orarului este aproape imposibilă în momentul de față în destule școli. Nu au cum profesorii de specialitate să-și facă astfel programul, declară George Lili Berceanu, care este director al școlii generale din satul Conțești, din județul Teleorman. În același timp, el e preot ortodox și profesor de religie.

De obicei, norma unui profesor este de 18 ore pe săptămână, explică George Berceanu. Într-o școală gimnazială cu un singur rând de clase, asta înseamnă pentru profesorul respectiv 9 ore pe săptămână predate acolo. Diferența de 9 ore trebuie acoperită în alte unități de învățământ. Unui cadru didactic care navighează între mai multe școli, directorul încearcă să-i grupeze orele în zilele în care poate profesorul.

„Niciunui profesor nu poți să-i pui prima și a doua oră, adică să vină la 8 și să facă până la 10, și după aceea să stea de pomană până la ora 12 sau 13 și să mai facă atunci ore. Deci, ori te legi cu el la începutul zilei, ori te legi cu el la sfârșitul zilei. Trebuie să împăcăm pe toată lumea, în primul rând elevul. El e în centrul atenției și atunci e normal să-i pui orele de efort mai mare, ca matematica, româna, istoria, geografia, la început. Celălalte, mai ușoare (sport, religie, muzică) mai la sfârșitul orarului.”

În școala din Conțești toți elevii erau înscriși la religie până la momentul interviului, spune George Berceanu. L-am întrebat dacă ar avea cum să se ocupe de acei copii care, ipotetic, nu ar vrea să rămână la oră.

„Noi, da, pentru că avem mediator școlar care este în școală și care ar putea desfășura o activitate sau două cu copilașii respectivi.”

De asemenea, preotul spune că nu ar avea nimic împotrivă ca cei retrași de la materie să meargă acasă, dacă orele ar fi la începutul sau sfârșitul orarului.

Nu numai la țară, ci și într-o școală de la oraș e mic procentul orelor de religie puse la „marginile” orarului. Într-un răspuns primit de Europa Liberă de la directorul Liceului Tehnologic Matei Corvin din Hunedoara, în 2022, doar 10 din totalul celor 43 de ore de religie din orar se aflau la început sau sfârșit de program. Deși școala avea o situație bună - cinci cadre didactice pentru predarea religiei.

Cine poate preda religia?

• Conform legii, această disciplină poate fi predată numai de personalul didactic calificat și avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat.
• Condițiile acordării avizului pentru predare de către, de exemplu, Biserica Ortodoxă Română sunt stricte, iar ierarhul locului are ultimul cuvânt.
  Conform unei liste postate de Arhiepiscopia Bucureștilor, solicitantul trebuie să fi absolvit Teologie Ortodoxă, să aibă certificat de botez, trebuie să depună recomandări de la inspectorul de specialitate, de la preotul paroh de pe raza școlii (care atestă participarea profesorului de religie cu elevii la programul liturgic parohial) și de la duhovnicul solicitantului.

Cifrele oficiale privind studiul religiei în școli

La solicitarea Europa Liberă România, Ministerul Educației a transmis numărul elevilor care au fost înscriși la religie, începând cu 2019 și până în prezent. Datele sunt pentru învățământul primar, gimnazial și de liceu. Nu avem încă cifrele pentru învățământul profesional. În momentul în care le primim, vom adăuga și această categorie.

De-a lungul celor cinci ani nu sunt fluctuații semnificative, potrivit calculelor noastre. Am transformat datele primite în procente, pentru a reflecta mai ușor prezența la religie în funcție de numărul total de copii înscriși în fiecare an.

Cum procentele celor care aleg această materie sunt mult mai mari decât procentele celor care nu o fac, am întrebat câțiva părinți de ce au optat pentru religie la școală.

Diana Balint este mama a doi copii care sunt înscriși la școli în Brașov. Ea spune că și-a îndrumat copiii să meargă la religie pentru a completa ce poate nu a reușit familia să le transmită întru totul acasă: „informații despre obiceiuri, datini creștine, ce putem face azi concret ca buni creștini, istoria noastră”.

Un tată din București, care nu a dorit să-i fie publicat numele, ne-a povestit că a decis împreună cu soția ca fetița lor să meargă la orele de religie pentru a nu se simți exclusă din grup și pentru a beneficia de lecțiile morale aferente acestei materii.

„Până acum, aceste lucruri s-au întâmplat, fetița relatând mereu încântată poveștile cu sfinți buni și miracolele despre care află la ore. Îi și place de profesoară. Noi, părinții - păcătoși nepracticanți, nici foarte duși la biserică - considerăm că este totuși necesară o expunere a copilului la cultura creștină, cu simbolurile, valorile și exprimările materiale aferente.”

Un alt tată, tot din București, a acceptat să vorbim despre această alegere cu rugămintea să îl prezentăm doar cu inițialele numelui - L.V. Acesta consideră că „orele de religie fac parte din tradiția și identitatea noastră europeană, bazată pe cultura iudeo-creștină.”

Mai e și un alt aspect legat de această materie: „îi învață să fie generoși cu aproapele, să ierte, să nu facă lucruri greșite. Mi se pare că ora de religie trebuie să meargă mână în mână cu cea de educație civică, fiind complementare. Una te învață reperele morale, iar cealaltă cum să le aplici în societate”, crede L. V..

Ce spune Biserica Ortodoxă Română despre ora de religie

De-a lungul timpului, importanța studierii religiei în școli a fost subliniată de mai multe ori de reprezentanții cultelor din România, cel mai recent în primăvară, când 13 astfel de culte au solicitat și au obținut până la urmă introducerea acestei materii ca disciplină la alegere la Bacalaureat.

Într-o scrisoare din 2020 trimisă ministrului Educației de atunci, Patriarhului Daniel solicita să nu fie scoase notele de la evaluarea la religie. „Copiii și tinerii au dreptul constituțional de a participa la orele de Religie, drept redobândit prin jertfa tinerilor care au mărturisit în decembrie 1989 că «există Dumnezeu», prin aceasta revenindu-se la tradiția sănătoasă a poporului român, eminamente religios”.

Goana după medii

Datele oferite de Ministerul Educației arată că prezența la religie este mai mare în gimnaziu decât în clasele primare.

Vicepreședintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar, Eugen Ilea, are o explicație. Înainte de 2023 „mediile claselor V-VIII erau componentă a Evaluării Naționale, adică a trecerii de la sistemul gimnazial la liceal. Prin participarea la orele de religie, se mai adăugau câteva puncte la media privind Evaluarea Națională”.

Și alți părinți cu care Europa Liberă a discutat au confirmat că unii profesori au sugerat că ora de religie îi poate ajuta pe copii cu o notă de zece.

Acum nu mai e luată în calcul media claselor V-VIII pentru admiterea la liceu. Deși nu poate fi făcută încă vreo corelație, în acest an școlar, numărul elevilor care au optat pentru religie a scăzut cu 2% față de 2022.

În schimb, e într-un trend crescător înscrierea la această materie în licee.

CNCD: Nota la religie = discriminare

Profesorul Emil Moise e cunoscut în spațiul public mai ales pentru că argumentele sale au convins în 2014 Curtea Constituțională că înscrierea la religie trebuie să se facă pe baza unei solicitări a copiilor sau părinților.

Până atunci era invers. Copiii care nu erau înscriși la respectiva materie trebuiau să facă o cerere ca să nu ia parte la oră, deși materia era facultativă. Emil Moise conduce și Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință.

În privința notei la religie care ajută la creșterea mediilor, Emil Moise invocă o decizie din 2018 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a decis că este discriminare ca nota la religie să fie socotită la media generală, pentru că sunt dezavantajați cei care nu participă la materia respectivă.

Sesizarea a venit atunci de la o mamă al cărei copil a ratat premiul I pentru că nu a participat la ora facultativă de religie. A luat premiul cel care a a participat și, astfel, media i-a crescut. Elevul de pe locul I a obținut media generală 9.93, în timp ce copilul reclamantei a avut 9.92.

Ca urmare, CNCD recomanda Ministerului Educației schimbarea metodologiei astfel încât „să dea posibilitatea alegerii unei materii facultative din două, pentru a nu mai exista o diferențiere la calculul mediei generale, atunci când o materie nu a fost frecventată de către un elev din motive întemeiate”.

Recomandarea CNCD nu a fost încă însușită de Ministerul Educației. Instituția nu ne-a explicat de ce nu a făcut-o.

Renunțarea la religie poate însemna sacrificarea mediei

Timp de o jumătate de an școlar, Andreea – mama despre care v-am povestit la începutul acestui articol - a fost singura din clasă care a rămas decisă să-i fie respectată opțiunea tranșantă în privința religiei: copilul nu a rămas în clasă în timpul predării respectivei materii.

Din primăvara anului 2022, povestește Andreea, o altă familie a decis să facă același lucru, adică să nu își mai lase copilul să stea în clasă, deși optase să nu facă religia, și îl lua afară în timpul orei.

După ce Andreea a făcut o solicitare către conducerea școlii, de anul acesta, când copilul a intrat în clasa I, școala a decis ca ora de religie să fie pusă la finalul orarului, astfel încât elevul să poată lipsi.

Depunerea cererii la secretariat pentru această solicitare nu a fost însă lipsită de vâlvă, conform relatării Andreei.

Secretara a întrebat-o de ce nu-și lasă copilul la ora de religie. Mama i-a explicat, iar secretara i-a răspuns că e păcat pentru că neparticiparea va strica media copilului.

Ce soluții sunt pentru copiii care nu fac religie

Profesorul Emil Moise consideră abuzivă și lipsită de logică prevederea introdusă în legea Educației potrivit căreia „elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor.”

El spune că nicio școală nu poate obliga un copil să rămână în incinta unității într-un interval în care, practic, acel copil nu are oră.

„Ora de religie o fac doar cei care s-au înscris la ea. Drept urmare, dacă nu am această opțiune, nu m-am înscris la ea. Nu poți să ții copilul în școală doar pentru că alții fac o oră.”

Dascălul critică și prevederea din actuala metodologie potrivit căreia școala trebuie să-i ofere alte „activități” copilului care nu e înscris la religie. Nu e clar ce înseamnă activități. „Poate îmi pun copilul să măture prin curtea școlii”, declară Emil Moise.

Ministerul Educației lucrează la metodologie

Europa Liberă România a trimis o solicitare Ministerului Educației în care a întrebat, printre altele, de ce a introdus în legea învățământului prevederea că „elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor”, dacă practic școlile nu o pot respecta.

Ministerul insistă asupra măsurii care e aplicată din doi în doi:

„Pe durata programului școlar, unitățile de învățământ sunt direct responsabile de siguranța elevilor. De asemenea, tot unităților de învățământ le revine sarcina de a alcătui și gestiona orarul astfel încât elevii să fie implicați în activități didactice pe durata programului școlar.”

Europa Liberă a mai întrebat și cum se asigură Ministerul Educației că elevii nu sunt forțați să rămână la ora de religie, deoarece școlile nu pot oferi alternative. De asemenea, dacă e legal ca elevii care nu se înscriu la această materie să vină mai târziu la școală sau să plece mai devreme.

Ministerul Educației nu a răspuns punctual la aceste două chestiuni, în schimb a spus că lucrează la reglarea situației.

„Sunt în curs de elaborare o serie de documente și metodologii cu caracter normativ, în speța de față referindu-ne la ordinul de ministru privind aprobarea metodologiei pentru predarea disciplinei Religie, respectiv Statutul elevului (ambele cu termen-limită de aprobare data de 1.02.2024). Până la elaborarea/aprobarea legislației subsecvente, se aplică dispozițiile legale aflate în vigoare la data de 1 septembrie 2023.”