București | Vidrele din Parcul Văcărești și de ce nu ar trebui să hrănim porumbeii din oraș

Parcul Natural Văcărești este cel mai mare spațiu verde al Capitalei. Soarta administrării lui nu este clarificată în ciuda creării de Primăria Capitalei a Administrației Parcul Natural Văcăreşti și chiar a bugetării acesteia, prin decizia Consiliului General al Capitalei din 13 decembrie, cu 1.151.000 de lei din fondul de rezervă al capitalei.

Parcul e îngrijit în continuare de Asociația Parcul Natural Văcărești (PNV), cea care a pierdut administrarea sa în 2019, când Parcul a fost preluat de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Asociația este și azi entitatea care are, de fapt, grijă de primul parc natural urban din România.

Asociația PNV ar urma să devină partener al Administrației create de Primăria Capitalei, dar detaliile concrete se lasă așteptate. „Încă nu există o Administrație a Parcului, procedura administrative de preluare a acestuia continuă”, a explicat pentru Europa Liberă Dan Bărbulescu, membru fondator și director executiv al Asociației.

Între timp, Asociația care monitorizează populația de vidre a surprins în filmări un bizam (un mamifer rozător acvatic). Luna decembrie e dedicată reconstrucției vegetației.

„Înțeleg că dosarul care cuprinde toate deciziile birocratice (personal, sediu etc.) a fost trimis către Ministerul Mediului, respectiv Agenția Națională pentru Arii Protejate, și că după ce va fi verificat va urma semnarea contractului de administrare. /.../ În acest context aglomerat de instituții publice și de proceduri Asociația este ce a fost și până acum – partener al Ministerului și al ANANP pentru operațiuni ce țin de cercetare, educație, informare, conștientizare, diversitate urbană, accesul oamenilor la servicii ecosistemice. După ce va exista Administrația, în procesul de înființare a căreia ne-am implicat de la început, suntem în discuții pentru a încheia un nou acord de parteneriat”, spune Dan Bărbulescu.

Este firesc să existe astfel de colaborări, adaugă acesta. „Natura se administrează și de comunitatea locală, de oamenii care vor să o protejeze, nu doar de instituții ale statului”.

Ce ar trebui să se întâmple în Parcul Văcărești

Din punct de vedere al membrilor Asociației, cei care au administrat până acum trei ani Parcul, prioritățile viitoarei Administrații trebuie să fie:

• asigurarea pazei 24 din 24 de ore și a protecției în caz de incendiu de vegetație (un incendiu din 2020 a distrus întinderi mari de vegetație și a afectat peste 100 de arbori);
• rezolvarea problemei salubrizării;
• asigurarea conexiunii cu orașul;
• aprobarea regulamentului și a unui plan de management al ariei protejate;

În opinia lui Dan Bărbulescu, acest moment al înființării Administrației ar fi o premieră: este pentru prima dată când Parcul Văcărești intră „într-o logică de politici publice ale orașului București”.

În această perioadă, una dintre principalele activități din Parc este monitorizarea populației de vidre.

Biologii Vlad Cioflec și Bouros George identifică viziunile și traseele acestora și strâng date pentru a „propune cele mai potrivite măsuri de conservare pentru cele mai blănoase mamifere din parc. Fun fact: prin 'blănoase' vrem să spunem că densitatea firelor lor de păr ajunge la 80.000 de fire/cm2; adică, vidrele nu prea cunosc frigul”

Vidrele ajung în Parcul Văcărești folosind Râul Dâmbovița, explică Dan Bărbulescu.

„Vrem să construim și o vizuină tematică de vidră ca să putem explica ce înseamnă această specie. Ea e un indicator al ecosistemului și ’parte de top’ a lanțului trofic. Când există vidre într-un loc, e clar că acela are niște caracteristici foarte interesante. Este o specie sălbatică discretă, iese doar noaptea, dar am avut norocul să văd vidre de două ori: în august, foarte dimineața, pe unul dintre lacurile din Parc, se bălăcea și strănuta la mijlocul bălții și a doua oară pe gheață, într-o iarnă”, povestește Dan Bărbulescu.

Pericolul schimbării climei

Reprezentanții Asociației spun că Parcul este tot mai afectat de speciile de plante exotice invazive, care trebuie înlăturate.

Perioadele cu temperaturi scăzute au fost tot mai puține în ultimii câțiva ani iar iernile cu zăpadă la fel, ceea ce a afectat regimul pluviometric (variația precipitaţiilor dintr-o anumită perioadă în raport cu precipitaţiile medii multianuale sau cu precipitaţiile medii dintr-o perioadă reper) al Parcului.

Anul trecut au fost bălți care au secat și apoi au fost din nou acoperite cu apă, „a fost prima dată când am văzut izvoarele din Parcul Văcărești fără apă”, spune Dan Bărbulescu.

Asociația propune soluții pentru a combate aceste schimbări care afectează întregul ecosistem, nu doar Parcul Văcărești.

„Acesta ar putea fi un proiect util și interesant pentru viitoarea Administrație: intervenții pentru controlul expansiunii stufului în direcția lărgirii zonelor de luciu de apă de exemplu căutarea de soluții pentru compensarea apei din Parc, extinderea zonei umede, care se micșorează an după an. Sunt proiecte care nu sunt costisitoare și pentru care avem date și soluții”, adaugă directorul executiv al Parcului Natural Văcărești.

Pericolul oamenilor care cred că fac bine

Dan Bărbulescu semnalează că un alt lucru care afectează fauna sălbatică din zonele urbane este faptul că oamenii cred că fac bine hrănind, de exemplu, porumbeii de pe străzi sau lebedele din parcuri.

„Noi, oamenii, trăind printre betoane și blocuri credem că animalele sunt flămânde și au nevoie de mâncare. Nu este adevărat. Regimul lor are alte reguli decât ale noastre. Indiferent de orice parc vorbim, animalele, păsările, au capacitatea de a se hrăni, de a găsi soluții, au ciclul lor natural. Este strict interzis să le hrănim. O lebădă care iese din baltă, cum am văzut în Parcul Văcărești, pentru că s-a obișnuit să primească mâncare poate fi rănită. De un om sau de un câine. În plus, dacă mănâncă pâine, îi este afectat metabolismul”, spune Dan Bărbulescu.

Educarea populației pentru a nu mai hrăni speciile sălbatice ar fi un exemplu de campanie pe care autoritățile ar putea să o desfășoare fără investiții majore, spune Dan Bărbulescu.

Un alt lucru pe care ar trebui să îl învețe populația ar fi să nu mai elibereze în natură animalele sălbatice pe care le-au crescut în locuințe sau gospodării. În București, această educație este „un teren virgin”, atrage atenția specialistul Asociației Parcul Natural Văcărești.

Natura urbană nu este un moft, insistă acesta, în condițiile în care orașele se extind și au nevoie de spații verzi. Iar aceste proiecte au nevoie de intervenția fermă și eficientă a autorităților publice.

Pericolul imobiliar

Un alt motiv de îngrijorare pentru membrii Asociației Parcul Natural Văcărești este tentația imobiliară permanentă din zonă. Dincolo de afectarea peisajului și a ecosistemului, riscurile țin de însăși supraviețuirea acestuia în contextul actual al speciilor și habitatelor.

„Dacă construim prea aproape și mergem prea în adânc, cu blocuri cu parcări subterane se poate secționa pânza freatică, care alimentează direct Parcul”.

Deciziile imobiliare, unele extrem de controversate în trecut, trebuie să țină cont de specificul natural al zonei. Tocmai astfel de decizii ar trebui și ar putea fi incluse într-un plan general de urbanism al Bucureștiului, care nu există în prezent.

În România, nu legislația lipsește, spune Dan Bărbulescu, ci faptul că aceasta sprijină natura „doar cu numele”.

Parcul Văcărești este arie naturală protejată de interes național, dar nu are o administrație de sine stătătoare de trei ani, de când Asociației i-a fost luat acest rol, și nu are un regulament sau un plan de management. E îngrijită de o asociație, din fonduri private.