Specialiștii români consultați de Europa Liberă sunt mai degrabă sceptici în privința evoluției criptomonedei, în ciuda creșterii ei spectaculoase din ultima perioadă. Mult mai optimiști sunt cei care au investit timp și bani, în ultimii ani, în criptomonede.
- În 2010, un bărbat din Florida plătea 10.000 de bitcoini unui restaurant din oraș pentru a-și cumpăra două pizza. Era începutul tranzacțiilor cu ceea ce unii aveau să numească „moneda viitorului”, iar alții doar un instrument de speculă.
- joi, 7 ianuarie 2021, cei 10.000 de bitcoini plătiți pentru delicatesele cumpărate atunci valorau 380 de milioane de dolari iar moneda a ajuns să fie văzută de mulți, inclusiv de mii de români, ca o posibilitate de îmbogățire rapidă.
- Cei zece ani ce au trecut de la vânzarea cele mai scumpe pizza din istoria omenirii au fost marcați de nenumărate suișuri și coborâșuri pentru bitcoin. Mulți români au știut să profite de asta și, în tot acest timp, au făcut bani dintr-o afacere pe care cu greu o pot explica părinților sau bunicilor: minarea sau tranzacționarea de bitcoini sau alte monede virtuale.
Răzvan Luca, din Iași, a aflat pentru prima dată de bitcoini acum cinci ani. Lucra încă de atunci într-un domeniu adiacent IT-ului iar curiozitatea și spiritul antreprenorial l-au determinat să „vadă și el despre ce e vorba”. Ceea ce a fost la început o simplă curiozitate s-a transformat, în scurt timp, într-o oportunitate de afaceri care i-a adus profituri pe termen scurt mai mult decât generoase.
La acea vreme, peste tot în lume, inclusiv în România, luase avânt o activitate care se numea minare de bitcoini. Utilizatori de pe tot Globul își puneau la bătaie calculatoarele pentru a obține moneda virtuală. „Minarea Bitcoin este un proces complex care presupune rezolvarea unei probleme matematice pentru ca fiecare tranzacție intrată pe Blockchain să fie validată. Cripto-moneda se află în sume mici, într-un protocol, iar primul utilizator care a rezolvat problema primește drept recompensă acea cripto-monedă sau fracțiune de cripto-monedă, prezente în acel protocol”, arată Tradesilvania.com, o casă de schimb specializată în tranzacții cu monede virtuale.
Pentru simplitate, cei din breaslă numesc calculatorul care realizează acest proces „miner”, el având capacități tehnice superioare celor obișnuite. „Prima dată am cumpărat un miner SH, în valoare de 3.000 de euro. Am vrut doar să văd cum funcționează lucrurile, să văd dacă pot înțelege lucrurile de bază și dacă pot face mai mult. Cu acel calculator am început dansul și am văzut că merge extraordinar de bine”, povestește Răzvan Luca.
După ce a mirosit oportunitatea, tânărul și-a cumpărat alte 15 dispozitive de minat din China. La acel moment, în România, afacerea minării de bitcoini se realiza deja la nivel industrial, chiar dacă la televizor sau în ziare subiectul era cvasi-inexistent.
Răzvan Luca a găsit la Buzău o hală construită în timpul lui Ceaușescu, în care estimează acum că se aflau deja între 10.000 și 20.000 de „mineri”. Era nevoie de o hală deoarece fiecare dispozitiv de calcul trebuia să funcționeze non-stop, consumul de curent fiind de aproximativ 2 kw/oră la acea vreme. Ieșeanul plătea 7.000 de lei pe lună doar pentru curent, de pildă.
„Afacerea a mers foarte bine jumătate de an, primele zile făceam 500 – 600 de dolari pe zi, am ajuns și la 2.000 de dolari, dar după aia am început să scad, până a ajuns la 50-70 de dolari pe zi. Or, la banii ăștia nu îți mai plăteai nici măcar curentul. Într-un an afacerea a scăzut cu 1.000%”, mai spune Răzvan. Scăderea a survenit după ce aparatura a fost depășită tehnologic de dificultatea ecuațiilor pe care trebuia, zilnic, să le rezolve pentru a obține bitcoini. Fiind mai greu de la zi la zi scădea, implicit, și valoarea monedei virtuale minate.
După ce a obținut cel puțin 10 bitcoini, Luca a tranzacționat o parte, a folosit alte câștiguri pentru a investi în alte criptomonede, dar și-a păstrat, câțiva bitcoini, chiar și când valoarea monedei era de 20.000 de dolari. A tranzacționat doi bitcoini abia după ce moneda a depășit 30.000 de dolari, însă nu și-a golit complet portofelul virtual, pentru că are încredere că mai e loc de creștere.
În toată această poveste demnă de Silicon Valley, Răzvan Luca își amintește și de o întâmplare neaoș autohtonă. „Când am renunțat la minat și am cerut să îmi fie restituite cele 15 aparate, m-am trezit cu ele furate”. Nici azi nu știe cine i le-a furat iar Poliția, care nu prea a înțeles de la început ce anume trebuie să recupereze, are și acum un dosar în lucru.
„Goana după bitcoini”
Vasile Oniță s-a suit în trenul criptomonedelor când cei mai mulți dintre conaționali nici nu știu că există ruta. Se întâmpla în 2014, când un bitcoin valora 900 de dolari iar tânărul din Brașov a vizionat un reportaj la televizor care se intitula „Bitcoin, moneda viitorului”. „Am zis să văd și eu ce se întâmplă. Eu am terminat profilul Informatică și oarecum m-a ajutat treaba asta, să înțeleg anumiți termeni, să fac legătura între anumiți termeni, și așa mai departe.
Și am început cu începutul: de unde se emit, cum, în ce bază, cum funcționează acest protocol, cel puțin la nivel de cultură generală, ca să îmi dau seama despre ce e vorba. A fost un proces extraordinar de greu și de costisitor, pentru că în 2014 nu aveai acces la informație. Erau câteva reviste de specialitate internaționale, erau termeni greoi, termeni noi”, spune Vasile Oniță.
Și el a investit încă din acea perioadă în „mineri”, pe care i-a importat tot din China și cu care a câștigat suficient cât, spune el, să își permită să se dezvolte personal. „A fost un business extraordinar, businessul vieții mele”, spune acum Oniță, care își folosește informațiile acumulate în timp pentru a-i învăța pe alții despre criptomonede.
Tânărul din Brașov a înființat încă din 2015 „Goana după Bitcoini”, un website în care toți cei interesați de acest domeniu pot învăța de la chestiuni elementare până la altele avansate despre criptomonede și nu numai.
Oniță are și un sfat pentru cei interesați să intre acum în această afacere: „Toți vor să investească astăzi și mâine să aibă profit. Nu merge așa. Trebuie să ai răbdare. Cu siguranța va mai crește (n.r. valoarea bitcoin) , dar nu știm în ce interval de timp. De abia acum am început”, crede bărbatul.
Vasilescu (BNR): Nu cred în viitorul acestei monede
Dincolo de poveștile personale de succes, bitcoinul a atras atenția, mai ales în ultimele săptămâni, din ce în ce mai multor actori de pe piața financiară globală, nenumărate fonduri de investiții sau companii investind în moneda virtuală.
Ce e moneda virtuală
Directiva 2018/843 a UE, adoptată în cursul anului 2018, definește „monedele virtuale” drept reprezentare digitală a valorii ce nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau autoritate publică, care nu este în mod obligatoriu legată de o monedă legală și care nu deține statutul legal de monedă, dar care poate fi acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată prin mijloace electronice”.
În timp ce unii trag nădejde că se vor îmbogăți de pe seama criptomonedei, analiștii financiari de la noi atrag atenția că viitorul ar putea să nu fie chiar atât de roz. Economistul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, spune că cei care vor să investească în Bitcoini ar trebui să fie prudenți, amintind, într-o declarație oferită Europa Liberă, inclusiv de Marea Depresiune de la finele anilor ‘20, provocată de supraevaluarea acțiunilor de la Bursa de la New York.
„De când a apărut Bitcoin și de când au apărut alte monede virtuale, opiniile s-au împărțit în două: unii cred în importanța și în viitorul acestui tip de monedă, alții nu cred. Eu mă număr între cei care nu cred. Nu cred că este posibil ca într-un timp atât de scurt, pe căi normale, să se ajungă la o multiplicare de n ori a Bitcoin, care a plecat de la câțiva dolari și a ajuns la câteva zeci de mii de dolari. Bine ar fi ca timpul să mă contrazică”, spune Vasilescu.
Acesta a amintit de faptul că, înainte de explozia bursei de la News York, din octombrie 1929, cei care nu credeau în curentul „pro-bursă, pro-speculație, pro-îmbogățire” erau puși la punct de curent general.
„În momentul în care au început să apară voci care erau puternic critice la adresa acestui tip de îmbogățire ziarul New York Times l-a chemat pe Fischer (n.r. Irving Fischer), un mare economist al timpului, și Fischer a făcut o analiză în favoarea prețurilor de la bursă, spunând că există încă spațiu ca aceste prețuri să crească în mod normal. Ei bine, Fischer nu doar că s-a înșelat, dar a și sărăcit atunci. Și a venit explozia.
A fost atât de puternică drama, atât de puternică căderea încât foarte mulți oameni și-au pierdut toate averile. Au fost și foarte multe sinucideri în America atunci. Eu acum nu aș vrea să aduc acest argument ca să lovesc în Bitcoin, dar cred că e bine să învățăm lecțiile istoriei”, spune Vasilescu.
“Eu când spun că nu cred în moneda Bitcoin, spun că nu cred pentru că este un decalaj imens între creșterea economică și creșterea acestei monede”, a completat acesta, subliniind că părerea e una personală, fără legătură cu BNR, care nu s-a pronunțat încă pe „subiectul bitcoin”.
Cu reticență privește evoluția bitcoin și analistul financiar Liviu Moldovan, care spune că, personal, nu ar investi în el. „O monedă a unei țări are în spate economia acelei țări. Prețul unei unei acțiuni reflectă o parte din valoarea și activele unei companii.
În cadrul criptomonedelor, ele nu au nimic în spate. Nu există în cazul lor noțiunea de valoarea contabilă. Ce se întâmplă de două săptămâni încoace se bazează doar pe zvonistică și pe diverse personaje celebre din lumea financiară care lansează tot felul de ipoteze astronomice”, spune Moldovan.
Acesta a explicat și de ce el, personal, nu ar investi în bitcoin: „Sunt suficiente de multe alte active ca să nu stau să mă complic cu astfel de evoluții. Ieri, în debutul sesiunii scădea cu peste 10% și a încheiat ziua pe creștere. Păi ce activ e ăsta, ăsta e activ de investit? Că fluctuează cu peste 10% într-o zi? Și îi mai spunem că e monedă. Haideți să ne uităm pe cursul euro-dolar, să vedem cât e variația zilnică: undeva sub 0,5%”, a conchis analistul.
