Votul din Parlamentul Olandei vine la doar două zile după ce Parlamentul European a votat într-o majoritate covârșitoare în favoarea aderării celor două state la Schengen. Eurodeputații i-au cerut prin rezoluția votată Consiliului European ca, până la sfârșitul anului 2022, să ia măsurile necesare care să faciliteze admiterea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
„Spre marele meu regret, tocmai am aflat în urmă cu câteva minute că parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care afirmă că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Regret profund acest lucru. Partidul meu (Democraţii 66, n.red.) a votat împotriva acestei rezoluţii, noi vrem ca România şi Bulgaria să adere imediat la spaţiul Schengen, aţi îndeplinit criteriile necesare”, a declarat Sophia in ’T Veld pentru Agerpres.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis separat joi că România îndeplinește de 11 ani condițiile tehnice ce i-ar permite intrarea în spațiul Schengen.
„Acum este o fereastră de oportunitate, adică avem o șansă. Însă nu avem o garanție. Ca să maximizăm șansele noastre, am întreprins foarte multe demersuri și, cu această ocazie, salut votul în Parlamentul European, care a fost covârșitor pentru accesul României, Bulgariei și Croației, însă decizia nu se ia acolo.”
Într-o vizită la București de săptămâna trecută, premierul Olandei, Mark Rutte, a declarat că țara sa nu e în principiu opusă aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. El a atras, însă, atenția că problemele din justiție și legate de statul de drept continuă să pună piedici României când vine vorba de aderarea la Schengen. În ultimii ani, politicienii olandezi au ridicat des problema corupției și a nerespectării criteriilor din MCV de către statul român.
„Trebuie luate suficiente măsuri pozitive, iar statul de drept trebuie îmbunătățit structural”, a adăugat Rutte în timpul vizitei sale din România.
Politicienii români au mizat pe respectarea normelor comunitare de control al frontierelor în contextul traficului de persoane. În ultimele două luni, ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat că securitatea granițelor externe ale României cu statele non-membre UE, lungă de 2.070 de kilometri, e garantată.
Însă reprezentanții europeni și anumite organizații nonguvernamentale din România și-au exprimat grijile cu privire la verificarea mărfurilor ce intră în România prin porturile de la Marea Neagră. Potrivit Europei Libere, lucrătorii vamali din Portul Constanța nu verifică în totalitate conținutul containerelor intrate în port.
Scannerele deținute de Portul Constanța și care ar putea contribui la verificarea mărfurilor sunt achiziționate din China, tehnologia aparaturii fiind la nivelul anilor 2000. Politicienii români au dat asigurări de-a lungul timpului că vor actualiza aparatura de la nivelul Portului, însă promisiunea nu s-a materializat până acum.
În aceste condiții, doar maximum 15 containere pot fi scanate pe zi, făcând din Portul Constanța un mediu necompetitiv cu celelalte porturi europene, care pot procesa mai multă marfă navală într-un timp mult mai scurt.
„România pierde aproape patru miliarde de euro în fiecare an din cauza evaziunii fiscale”, estimau specialiștii Consiliului Fiscal în anul 2018.
