Rezoluția a fost aprobată cu 513 voturi pentru, 18 împotrivă și 87 de abțineri. Prin această rezoluție, Parlamentul European comemorează și aduce un omagiu celor care și-au sacrificat viața pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, precum și familiilor acestora.
Propunerea de rezoluție a Parlamentului European pe tema Revoluției din România a fost inițiată de fostul președinte, Traian Băsescu, și a fost cosemnată de eurodeputați români și străini din grupurile popularilor europeni - PPE, socialiștilor - S&D, grupul Renew și cel al conservatorilor europeni – ECR.
Textul rezoluției subliniază că statul român a întârziat, „nepermis de mult", finalizarea aflării adevărului și că este „dreptul poporului român de a cunoaște adevărul, la 30 de ani de la revoluția din decembrie 1989".
Parlamentul European mai solicită, prin această rezoluție, instituţiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile posibile pentru a asigura comemorarea crimelor regimurilor comuniste şi a garanta că astfel de crime nu vor mai avea loc niciodată.
Potrivit documentului, revoluția din decembrie 1989 a fost „declanșată de revoltele din Timișoara, care a continuat mai târziu în toate părțile țării și a culminat cu o revoluție anti-totalitară în București, care a condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației; întrucât această revoluție a reprezentat trecerea poporului român la libertate și statul de drept, eveniment care a dus în mod tragic la pierderea a 1 142 de vieți omenești, la rănirea gravă a 3 138 de persoane și la detenția ilegală și torturarea a peste 760 de persoane".
Propunerea de rezoluție a fost anunțată luni, 16 decembrie, în Parlamentul European și a fost însoțită de o serie de declarații menite a le aminti deputaților europeni importanța evenimentelor de acum 30 de ani.
Au avut declarații în plen: Adina Vălean din partea Comisiei Europene; Traian Băsescu (PPE/PMP); Siegfried Mureșan (PPE/PNL) și Dan Motreanu (PPE/PNL); Cristian Terheș, Carmen Avram, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru și Dragoș Benea de la PSD. În sfârșit, din partea grupului Renew Europe, șeful grupului, Dacian Cioloș (Plus) și Vlad Botoș de la USR, iar de la UDMR, ambii deputați: Lorant-Gyorgy Vincze și Julius Winkler.
Adina Vălean, comisar pentru transporturi, a spus că revoluţia română a fost cel din urmă act al mişcărilor de revoltă din Europa de Est şi cel mai sângeros. Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat că „dorința românilor de a reveni într-o Europă a valorilor, acolo de unde au fost smulși cu tancurile sovietice, a fost mult mai puternică decât teama de represiune".
Fostul premier Dacian Cioloș a declarat că, în zilele de decembrie 1989, oamenii obișnuiți au devenit eroi. „Mulți, prea mulți dintre ei nu s-au mai întors acasă în viață. O mamă povestea cum pe 22 decembrie, după ce stătuse o zi și o noapte în stradă, în București, fiul ei s-a întors acasă cu cămașa plină de sânge pentru că un prieten de-al lui cu care protestase îi murise în brațe. Omul a plecat la serviciu pe 22 după-amiază și mama l-a regăsit pe 26, venind acasă în sicriu", a completat Cioloș.
Maria Grapini (S&D) a cerut instituțiilor europene să respecte poporul român: „Poporul român este proeuropean. Nu vă luați după informații și după anumiți conducători", a spus Grapini.
Textul integral al Rezoluției Parlamentului European referitoare la comemorarea celei de a 30-a aniversări a revoluției din România din decembrie 1989
Parlamentul European,
– având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948,
– având în vedere rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei[1],
– având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele săvârșite de către regimurile comuniste totalitare, adoptate de o serie de parlamente naționale,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât 2019 marchează comemorarea a 30 de ani de la revoluția din România, declanșată de revoltele din Timișoara, care a continuat mai târziu în toate părțile țării și a culminat cu o revoluție anti-totalitară în București, care a condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației; întrucât această revoluție a reprezentat trecerea poporului român la libertate și statul de drept, eveniment care a dus în mod tragic la pierderea a 1 142 de vieți omenești, la rănirea gravă a 3 138 de persoane și la detenția ilegală și torturarea a peste 760 de persoane;
B. întrucât revoluția română din decembrie 1989 a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier;
C. întrucât revoluția din decembrie 1989 și sacrificiul cetățenilor români care au înfruntat cu curaj gloanțele au deschis drumul țării către NATO, Uniunea Europeană și lumea democratică, de care România fusese desprinsă după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva voinței poporului român;
D. întrucât utilizarea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 a zguduit în mod dureros întreaga societate română în fibra ei cea mai profundă, iar identificarea autorilor reali ai acestor crime rămâne o problemă chinuitoare nerezolvată pentru victime, pentru familiile acestora și pentru toți cetățenii români;
E. întrucât niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu ar trebui să rămână nepedepsit;
F. întrucât hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Asociația „21 decembrie 1989” și alții/România; Acatrinei și alții/România; Șandru și alții/România) recunosc că în timpul revoluției au avut loc încălcări grave ale drepturilor fundamentale, cum ar fi încălcarea dreptului la viață, a interzicerii torturii și a tratamentelor inumane sau degradante și a dreptului la respectarea vieții private și de familie, și că aceste încălcări au fost comise de forțele regimului dictatorial comunist care au deschis focul asupra protestatarilor pașnici și au privat de libertate un număr mare de persoane care demonstrau împotriva oprimării exercitate de Ceaușescu; întrucât, chiar și după atât de mulți ani, nici victimele, și nici moștenitorii lor nu au aflat adevărul despre circumstanțele exacte ale acestor tragedii;
G. întrucât, așa cum este consacrat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului; întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;
H. întrucât statul român a întârziat în mod nejustificat procesul de aflare a adevărului și de punere a acestuia la dispoziția publicului, ceea ce echivalează cu garantarea dreptului victimelor și al moștenitorilor acestora de a obține despăgubiri și reparații echitabile; întrucât autoritățile naționale nu au dat dovadă de diligența necesară impusă de normele internaționale privind drepturile omului,
1. comemorează și aduce astfel omagiu atât victimelor revoluției din decembrie 1989, care și-au sacrificat viața pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, cât și familiilor acestora;
2. ia act de faptul că sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a deschis calea tranziției României către democrație, statul de drept și instituirea unei economii de piață, precum și către integrarea sa ulterioară în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană;
3. invită statul român să își intensifice eforturile de aflare a adevărului în legătură cu evenimentele din timpul revoluției, o necesitate absolută pentru țară, poporul român, Europa și Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a cunoaște adevărul, la 30 de ani de la revoluția din decembrie 1989;
4. invită instituțiile Uniunii Europene și ale statelor sale membre, inclusiv România, să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele săvârșite de regimurile comuniste nu sunt uitate și a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor tuturor statelor membre.
Facebook Forum