Procesul Colectiv, ajuns în etapa verdictelor definitive, a fost reluat, vineri, la Curtea de Apel cu o amânare, din cauză că unii dintre inculpați nu și-au angajat avocați.
Este vorba despre procesul în care au fost condamnați la închisoare, în decembrie, fostul primar al Sectorului IV, Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului Colectiv, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii. Ei și instituțiile pe care le reprezintă trebuie să plătească aproape 50 de milioane de lei victimelor, potrivit primei instanțe.
Judecătorii au stabilit deja 5 termene ale apelului, care ar urma să se desfășoare destul de repede, astfel ca în luna decembrie să existe decizii definitive.
Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv, în care s-au reunit rude ale celor care au murit și supraviețuitori, spune că procesul reluat astăzi nu înseamnă nici pe departe stabilirea tuturor celor vinovați de tragedia din clubul bucureștean care a ars în urmă cu cinci ani.
Victimele de la Colectiv așteaptă investigații ale procurorilor și aducerea în fața instanței a celor care au gestionat noaptea de 30 octombrie 2015, precum și a celor care au stabilit că supraviețuitorii nu trebuie duși la spitale din străinătate.
Anul trecut, Parchetul Militar a anunțat că cercetează felul în care pompierii de la IGSU au intervenit în noaptea incendiului devastator. Decizia coincide cu publicarea, de către jurnaliștii de la Libertatea, a unui film ținut ascuns vreme de patru ani, în care se vede intervenția haotică a pompierilor IGSU, în prezența șefului acestei unități, Raed Arafat, care vorbește impasibil la telefon.
Filmările au fost făcute chiar de către un pompier, iar procurorii promiteau că vor ancheta cum de a fost dosit un astfel de document, precum și comportamentul șefului de atunci al IGSU București, Orlando Șchiopu, care apărea în imagini înjurând tinerii morți sau pe cei în agonie - trupuri care zăceau pe caldarâm.
La aproape un an de la demararea anchetei, Parchetul Militar a comunicat, la solicitarea Europei Libere, că „dosarul este în lucru și se fac acte de urmărire penală”.
Eugen Iancu este tatăl lui Alexandru, cel care avea 22 de ani în 2015 și supraviețuise incendiului, dar a murit după trei săptămâni la Spitalul Sf. Ioan din cauza infecțiilor nosocomiale.
Pentru Eugen Iancu, cinci ani de tergiversări au însemnat pierderea încrederii în Justiție. „Sunt dispus să renunț inclusiv la circumstanțele în care au murit copiii noștri, dar nu pot să văd cum se pasează vinovățiile și cum sunt protejați responsabilii”, ne-a spus Eugen Iancu. „Noi știm vinovații, vrem lumină”, spune tatăl lui Alexandru, care enumeră situațiile din dosarul Colectiv care nu doar că nu au ajuns pe rolul instanțelor, dar nici nu sunt anchetate măcar de sistemul judiciar:
- modul în care pompierii au acționat în noaptea lui 30 octombrie 2015
- condițiile de spitalizare a supraviețuitorilor incendiului
- interzicerea vreme de cinci zile a mutării în spitalele din străinătate a celor arși
- cine a cerut ca autopsiile celor care au murit în străinătate să fie făcute în România
„Anul trecut, au fost chemați la audieri (de către procurori - n.r.) și Raed Arafat, și Nicolae Bănicioiu, oameni care au dat ordine la Colectiv și cărora nu li s-a întâmplat nimic în cinci ani. Au disjuns dosarul pompierilor și probabil îl vor îngropa la Parchetul Militar”, spune președintele Asociației Colectiv. El explică că procedura de disjungere a dosarelor s-a dovedit a fi salvatoare pentru responsabilii cu funcții înalte de la acea vreme. „Bănicioiu nu are nicio apăsare, iar Arafat...vi se pare că a pățit ceva? Niciun procuror nu are curajul să-l ancheteze pe Arafat”, spune omul care și-a pierdut un fiu la Colectiv.
Narcis Hogea este tatăl lui Alex, care a murit la un spital din Viena, unde nu a mai putut fi salvat de bacteriile ucigașe. Avea 19 ani și fusese ars în incendiul de la Colectiv. Și tatăl lui Alex este de părere că procesul reluat vineri nu împlinește actul de justiție.
„Acest proces judecă doar o parte din lanțul infracțiunilor. Noi vrem să intre pe rolul instanțelor și cel de-al doilea dosar în care să fie judecați Bănicioiu, Arafat, Ponta, managerii de spitale și toți cei care, prin deciziile lor, ne-au condamnat copiii la moarte”, a cerut Narcis Hogea într-o postare pe facebook.
Piedone și sloganul de campanie „Ai grijă să nu te frigi!”
Condamnat în primă instanță la opt ani și șase luni, fostul primar al sectorului IV a revenit în politică și candidează din nou, tot la sectorul IV. Sloganul lui de campanie este „Ai grijă să nu te frigi!”, o lipsă de respect la adresa celor care au murit în urma catastrofei din octombrie 2015, după cum consideră Narcis Hogea.
La rândul său, Eugen Iancu spune că revenirea lui Popescu Piedone pe scena politică lasă impresia că „știe că nimeni nu se atinge de el”.
La reluarea de vineri a procesului, câteva zeci de persoane au protestat în fața Curții de Apel din București față de candidatura lui Popescu-Piedone (omul și-a oficializat porecla, Piedone, pe care a alăturat-o numelui din certificatul de naștere n.r.)
Cristian Popescu-Piedone nu a venit în sala de judecată, el aflându-se în izolare, după ce fiica sa a fost testată pozitiv cu noul coronavirus. Fostul primar a postat recent un mesaj pe Facebook în care spune că testul său a ieşit negativ.
O lege care înlătură umilința victimelor care au supraviețuit
O altă parte nevăzută a dosarului Colectiv este a celor care au scăpat cu viață și din incendiu, și din spitalele devastate de infecții nosocomiale. Sunt oameni tineri cu arsuri care au nevoie de zeci de operații, de tratamente pe cât de dureroase, pe atât de costisitoare.
Pe lista celor mai scumpe servicii medicale din lume se află cele menite să atenueze, iar în cazurile cele mai fericite, să șteargă urmele arsurilor.
Alexandra Furnea a făcut până acum 30 de operații chirurgicale. Este una dintre supraviețuitori, iar pe siteul său, genunderground.ro, pune cuvântul între ghilimele. Alexandra publică aici Jurnalul 66, în care descrie cum se parcurge drumul din purgatoriu și înapoi. 66 este personajul colectiv care se adaugă numărului de morți înregistrat oficial în urma tragediei din clubul improvizat pe rămășițele fabricii comuniste Pionierul. Alexandra Furnea îi cuprinde în numărul care îi marchează jurnalul pe ei, cei care au rămas, alături de familiile celor 65 de vieți furate la Colectiv.
„Suntem în pericol să ne adăugăm sufletele cumplitului șir al pierderilor, ca o consecință tardivă a aceluiași 30 octombrie 2015. Prețul unei calități decente a vieții este asumarea reacțiilor adverse ale operațiilor, printre care și…moartea. Așa trăim de fapt noi, „supraviețuitorii” incendiului din clubul Colectiv.( ...) La victime ar trebui trecuți și părinții care se îmbolnăvesc de durere și o iau pe urmele copiilor plecați printre stele.”
Trauma neasimilată încă de România găsește un înțeles în Jurnalul Alexandrei, care spune că nefasta experiență ar trebui să vindece România de corupție. În prefața Jurnalului 66, Alexandra Furnea spune
„Unii vor vedea în mărturiile mele strigăte de ajutor, alții o critică la adresa corupției din România. Jurnalul meu va însemna lucruri diferite, pentru oameni diferiți. Pentru mine, este un mod de a da sens suferinței.”
Strigătul Alexandrei Furnea nu are nimic strident, iar printre puținele lucruri pe care le mai așteaptă de la autoritățile din România se află și adoptarea unei legi care să le asigure supraviețuitorilor de la Colectiv sumele necesare pentru tratamentul pe viață, care, adaugă ea, i-ar salva de la umilință.
De cinci ani, fiecare guvern care s-a perindat pe la Palatul Victoria a aprobat, în prag de 30 octombrie, cu conferințe de presă și mediatizare la ore de vârf, câte o ordonanță de urgență cu sumele de care au nevoie cei peste 153 de supraviețuitori de la Colectiv. Valabilitatea generozității acestor guverne - un singur an.
Eugen Iancu spune că împreună cu senatoarea Iulia Scântei (PNL), a lucrat la o lege care a fost depusă anul trecut în Parlament, dar care nu a intrat în vigoare. Este vorba despre o lege care acordă pe viață banii necesari pentru tratamentele din țară sau din străinătate, la clinici private sau de stat, de care au nevoie victimele de la Colectiv. Legea a trecut de Senat în februarie și de atunci a rămas blocată la Camera Deputaților.
„Probabil că nu a fost o urgență sau poate că așteaptă să se facă 30 octombrie (comemorarea tragediei n.r.) ca să mai facă un gest populist”, spune președintele Asociației Colectiv, care își face rapid programul pe termen scurt. După alegerile locale îi va cere premierului Ludovic Orban o întâlnire pentru a grăbi adoptarea legii. Altminteri, pe termen lung, tatăl lui Alex spune că ar vrea ca peste alți cinci ani, când va împlini 60, în septembrie, să se poată așeza liniștit și să bea o cafea. În vocea lui Eugen Iancu se simte emoția atunci când rostește „Nu vom renunța!”, semn că păstrează mesajul de pe albumul formației Goodbye to Gravity, concertul din 30 octombrie 2015. Ultimul.
