Conlcluzia specialistului în drepturile omului, vine după ce Dunja Mijatovici, comisara pentru drepturile omului din cadrul CEDO, și-a publicat textul, numit în jargon juridic amicus curiae, în care a criticat absența unui cadru legal pentru recunoașterea și protejarea relațiilor dintre persoanele de același sex în contextual procesului Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru împotriva României și a altor 12 cazuri.
Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva României ar putea fi dată chiar în această toamnă sau cel târziu anul viitor în primăvara, crede șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Prin această decizie, parlamentul de la București va fi obligat să adopte legea parteneriatului civil, prin care și cuplurile de același sex să aibă drepturi administrative similare cu persoanele căsătorite: să ia decizii unul în numele celuilalt la spital, să se poată ocupa de ceremoniile funerare, să se moștenească unul pe celălalt etc. Proiectele privind parteneriatul civil depuse la Parlament, inclusiv textul scris de CNCD, exclud, însă, posibilitatea adopției de către cuplurile de același sex.
Președintele CNCD consideră că decizia Curții e previzibilă, pentru că CEDO își va urma jurisprudența neabătut și pentru că o astfel de decizie împotriva României este în acord și cu decizia Curții Constituționale în privința Art. 272 din Codul Civil, în cauza Coman-Hamilton:
„CCR admite în excepția de neconstiuționalitate, că urmând jurisprudența CEDO, aceste cupluri au dreptul la recunoaștere și protecție. Ca urmare factorul politic va fi obligat să accepte o legislație privind parteneriatul civil”
Dacă CEDO ajunge la concluzia că se încalcă Articolul 8 (Dreptul la respectarea vieții private) coroborat cu Articolul 14 (Interzicerea discriminării) din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului în cele 13 cazuri împotriva României care se află deja la CEDO, România va fi obligată să implementeze Decizia Curții.
Teoretic, spune Csaba Asztalos, România ar fi fost deja obligată să introducă o legislație de protecție a minorităților sexuale, dacă ar fi respectat standardele UE, doar că „factorul politic a refuzat permanent acest tip de standarde”.
La parlament au fost depuse mai multe proiecte de lege privind parteneriatul civil, în plus, există și o subliniere a Curții Constiutținale (CCR) menționată după procedura de revizuire a Constituției din 2018, când majoritatea politicienilor au cerut o prevedere care să interzică pe viitor mariajul între persoanele de același sex. Când a analizat situația, CCR a subliniat în decizia sa că noțiunea de familie este mult mai largă decât cea reglementată de Codul Civil autohton, dar că există și alte tipuri de familie care sunt protejate de Articolul 26 din Constituție:
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a oferit României și posibilitatea de a stinge cele 13 procese pe cale amiabilă, dar România a refuzat, fiindcă, după cum a explicat Csaba Asztalos:
„Niciun guvern din România nu vrea să-și asume politic o înțelegere de acest fel cu CEDO. Așa s-a ajuns la faza finală când CEDO se va pronunța pe fond, iar decizia de condamnare a României este foarte previzibilă”
Până în decembrie, când sunt programate alegerile parlamentare nu se va întâmpla nimic, chiar dacă CEDO se va fi pronunțat până atunci pentru că e un subiect mult prea sensibil pentru campania electorală, potrivit șefului CNCD:
„Cei mai mulți parlamentari n-ar vrea să deschidă acest front, dar după decizia CEDO, în următoarea legislatură, sunt convins în proporție de 99,9% că România va adopta o lege a parteneriatului civil, inclusiv pentru persoanele de același sex. Există mai multe proiecte legislative depuse, unul fiind conceput chiar de CNCD, care stabilește standarde minime în acest domeniu și care elimină sensibilitățile legate de adopție, fiindcă nu va fi permisă adopția de către cuplurile de același sex”.
Punctul de vedere formulat de comisara pentru drepturile omului este convergent cu standardele internaționale în domeniu, iar CEDO s-a pronunțat deja pe astfel de spețe de mai multe ori. Cel mai cunoscut este cazul Oliari și alții versus Italia, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în favoarea celor șase cupluri de gay care au introdus sesizările. CEDO spune că un stat membru nu are obligația să reglementeze instituția căsătoriei pentru persoanele de același sex, în schimb, subliniază Csaba Asztalos, are obligația să adopte o altă instituție juridică prin care recunoaște cuplurile de același sex și le oferă protecție juridică: instituția parteneriatului civil.
În 2015 CEDO a dat verdictul împotriva Italiei în cazul Oliari, iar în 2016 Italia a introdus parteneriatul civil. Ceea ce va trebui să facă și România.
