Linkuri accesibilitate

Partidele, Facebook și paginile false. Cât de răspândite sunt fabricile de trolli în România?


Alegerile europarlamentate se apropie, iar specialiștii consultați de Europa Liberă avertizează că fabricile de fake news organizat se vor activa cu discursuri antieuropene.

„Din ce am reușit să strângem noi, sunt 192 de grupuri și pagini, care au un impact de peste 5000 de persoane cu un comportament deviant, iar lista de siteuri cu fake news a ajuns la 203 în acest moment. Unele pagini apar și dispar”, a explicat pentru Europa Liberă, Nicolae Țîbrigan, expert al Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare (LARICS) din cadrul Academiei Române.

Observațiile expertului LARICS vin în contextul în care, joi, Facebook a anunțat că a șters 31 de pagini, grupuri și conturi de Facebook care „s-au implicat într-un conținut neautentic coordonat, ca parte a unei rețele care opera în România și folosea o combinație de conturi false și conturi autentice pentru a-i induce în eroare pe ceilalți cu privire la cine sunt și ceea ce face”.

Postările includeau și știri partizane care erau favorabile Partidului Social Democrat. Mai mult, reprezentanții Facebook, au spus că deși oamenii care erau în spatele acestei activități au încercat să își ascundă identitatea, din cercetările lor a reieșit că o parte din această activitate era legată de o persoană cu legături cu PSD.

Fabricile de trolli sunt, practic, structuri organizate, care publică mesaje pe Internet, care, de cele mai multe ori, par să fie din partea unor persoane care nu există cu adevărat și al căror scop este să schimbe percepțiile politice sau să influențeze anumite subiecte.

În acest context, atrage atenția că dată fiind apropierea alegerilor europalamentare este posibil ca pagini și conturi care promovează un conținut cu un discurs antieuropean, de pildă, să se înmulțească.

Nicolae Țîbrigan mai atrage atenția că, în România, impactul postărilor pe Facebook, în ceea ce privește informațiile legate de politică, este totuși destul de redus.

Cel mai recent Eurobarometru arată că informațiile cu privire la subiectele politice naționale sunt preluate de către români în primul rând de la televizor (70%, peste media europeană, care ajunge doar la 55%), iar Internetul reprezintă a doua sursă de informare, cu 7% (cu 14% mai puțin față de media europeană).

„Deși își dau seama că impactul este redus, se vor crea pagini ad hoc cu filmulețe de dezinformare targetată – cu mesaje specifice pentru fiecare categorie de vârstă în parte pentru a mobiliza sau demobiliza anumite segmente”, mai spune expertul LARICS.

De pildă, el explică faptul că studiază două pagini, în spatele cărora, spune el, s-ar afla un cont fals: „Sunt două pagini care depășesc un limbaj decent: „Veninosul” și „Spune și tu nu #rezist”, unde sunt puse filmulețe cu impact mare, critice la adresa opoziției și unde este promovat discursul urii. (...) Deocamdată, paginile sunt încă pe Facebook, nu au fost încă suficiente raportări pentru a fi blocate”.

Expertul LARICS subliniază că „în principal, partidele politice nu și-au creat departamente speciale pentru social media, utilizează, de regulă, resursele organizațiilor de tineret”.

Din observațiile sale, opoziția nu își canalizează resursele pentru crearea de astfel de conținut.

În plus, pe lângă persoanele care pot fi asociate partidelor, spune că mai sunt și simpatizanți cu conturi false care, de obicei, folosesc un limbaj injurios pe diverse teme. Cu toate acestea, un impact mai mare îl au paginile și nu conturile personale, mai explică el.

De altfel, recent, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a spus, într-un mesaj pe pagina sa personală, că „viitorul comunicării se va muta către sfera privată, servicii criptate unde oamenii pot să fie siguri că ceea ce spun unii altora rămâne securizat, iar mesajul și conținutul lor nu va rămâne acolo pentru totdeauna”.

Noile schimbări înseamnă, după cum explică expertul LARICS, faptul că o pagină nu va mai putea distribui nelimitat aceeași postare în grupuri, iar „postările cu cea mai mare vizibilitate vor ține de propria activitate. Sunt favorizate postările proprii. Facebook are dezvoltat un algoritm bazat pe principiul AI (artificial intelligence, n.r.), în care nu favorizează colajele sau pozele modificate în Photoshop”.

Problema cu aceste conturi șterse de Facebook este aceea că promovau fake news sau un conținut politic partizan, însă experți în securitate de la București, au explicat anterior, pentru Europa Liberă, cum pot fi depistate, în general, paginile false.

De pildă, sunt unele pagini care își schimbă numele după ce numărul de utilizatori a ajuns suficient de mare.

„Pot fi create pagini de jocuri, de exemplu, care nu au scop de propagandă. Pagina este crescută până la un anumit număr de utilizatori și apoi vândută, iar cel care a preluat pagina îi poate schimba numele și poate pune altfel de postări, fără ca numărul de follower-i să se modifice”, argumenta Liviu Arsene, specialist în securitate informatică în cadrul. Companiei românești de software Bitdefender.

De aceea, trebuie verificat, măcar din când în când, comportamentul paginii la care sunt abonați. Astfel, la rubrica „Informații și reclame” a fiecărei pagini, trebuie văzut dacă s-a schimbat numele paginii, când a fost creată, de unde e administrată și ce în ce fel de reclame a băgat bani.

„E un fel de joc de-a șoarecele și pisica”, spune și Nicolae Țîbrigan.

În plus, trebuie văzut, de asemenea, dacă pagina are sau nu semnul distinctiv de recunoaștere a identității de la Facebook (o bifă în dreptul numelui paginii), iar în cazul în care pagina este a unui brand cunoscut, trebuie văzut numărul de like-uri pe care îl are – fiindcă numărul trebuie să fie destul de mare, nu de ordinul zecilor sau sutelor.

„Validarea identității paginilor este o utilitate pe care Facebook o pune la dispoziție paginilor de brand, pentru a certifica faptul că într-adevăr acel cont reprezintă ceea ce se promovează a fi. Acest proces este benefic, spre exemplu, în cazul identificării și raportării paginilor care încearcă să fraudeze utilizatorii, sub diferite forme”, explică pentru Europa Liberă, Mihai Rotariu, specialist cybersecurity în cadrul CERT-RO.

El argumentează, de pildă, că în cazul în care o pagină are doar 500 de aprecieri si a fost creată în urmă cu câteva zile, dar aparține unui brand internațional, trebuie să-i pună utilizatorului niște semne de întrebare.

„Facebook nu obligă companiile sau brandurile importante să își valideze identitatea. Asta ține de politica acelei companii”, mai spune Mihai Rotariu.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG