Radu Miruță, deputat USR: „Care este diferența dintre spectrul electro-magnetic și spectrul radio?”
Vlad Bontea, proaspăt votat vicepreședinte ANCOM: „Am să vă răspund în scris. Nu sunt un om care stăpânește în totalitate această tehnică.”
Dialogul de mai sus a avut loc în timpul audierilor din comisiile parlamentare pentru vicepreședinții Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Candidați au fost Vlad Bontea (deputat PSD), Pavel Popescu (deputat PNL), Bogdan Iana (fost vicepreședinte ANCOM) și Lucian Eduard Lovin (fost vicepreședinte ANCOM).
Au câștigat cei doi deputați PSD și PNL, care i-au înlocuit, practic, pe ceilalți doi candidați.
Vlad Bontea este jurist, cu facultatea începută la 29 de ani și cu experiență de muncă în două firme de pază, deținute de soția sa.
Pavel Popescu este economist. A intrat la facultate la doi ani după bacalaureat și nu a terminat-o. Și-a luat licența, mai târziu, la o facultate privată. A lucrat ca agent de vânzări și muncitor la o firmă din Norvegia unde, mai târziu, a fost administrator.
Cei care nu s-au calificat, sunt doi specialiști în comunicații. Eduard Lucian Lovin este absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații, cu un master în Fotonică la aceeași universitate. Are o experiență de peste 20 de ani în sectorul comunicatiilor electronice și IT din România, atât în mediul privat, cât și în cel public.
Bogdan Iana a lucrat la ANCOM încă de la înființare, din 2009. Înainte de asta, muncise la Inspectorul General al Comunicațiilor. Este tot absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații de la Politehnica București. Din 2005, a fost coordonatorul tuturor licitațiilor de spectru din România. Licitații au mai fost apoi în 2012, 2015, 2021, 2022.
Experiența și cunoștințele lor nu i-au convins, însă, pe aleși. Parlamentul, reunit în plen, i-a validat pe noii vicepreședinți ai ANCOM - un jurist și un economist.
Și a numit și noi oameni la Curtea de Conturi. Dar să-i luăm pe rând.
Vlad Bontea, nepot prin alianță cu fostul șef SPP, Dumitru Iliescu
Cu un CV care se bazează pe o facultate privată, Bioterra, pe care a pornit-o la 29 de ani, cariera lui Vlad Bontea începe în 2003. A fost angajatul soției, la firma ei de pază. Loredana Bontea este nepoata fostului general SPP Dumitru Iliescu, după cum mărturisește chiar Bontea, într-un articol publicat de România Liberă.
În paralel cu activitatea profesională, Bontea începe să fie interesat și de politică. Iar în 2010, ajunge coordonator la Departamentul Dezvoltare Urbană din cadrul Consiliului Național al PSD. În 2012, ajunge președinte al PSD Strehaia și director de cabinet la Prefectura Mehedinti. Între timp, se înscrie la master, la Academia de Poliție, și se mută la București.
În 2014, este numit vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, iar, în 2016, este ales deputat pe listele PSD. În 2018 se mai înscrie la un curs postuniversitar, la Colegiul Național al Afacerilor Interne.
După 2020, trece pe la conducerea Autorității Electorale Permanente, apoi este numit consilier parlamentar.
În prima lui declarație de avere, depusă în 2014, menționează implicarea în mai multe firme. Toate aceste societăți au legături cu membrii familiei fostului șef SPP, Dumitru Iliescu.
Din declarațiile de avere pentru 2018 și 2019, rezultă că soția, Loredana, este membru în Consiliul de Administrație al Romsilva. De anul trecut, lucrează la Compania Națională de Aeroporturi București.
Vlad Bontea are o pasiune legată de cai și a fost chiar președintele Federației Ecvestre Române.
Revenind la noua sa poziție în ANCOM, la audieri, Vlad Bontea a declarat că mizează pe experiența lui managerială și mai puțin pe cunoștințele tehnice.
„Consider că am o relație destul de bună managerială. Întotdeauna sunt un om aplecat, un om care ascultă. Pentru mine o provocare este o provocare. ANCOM-ul, având în vedere viteza cu care ne dezvoltăm din toate punctele de vedere, cred că ANCOM -ul este un jucător extrem de important pe piață”, le-a spus Vlad Bontea membrilor Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaților.
Iar cea mai mare problemă detectată deja în activitatea ANCOM cu privire la rețelele 5G este lentoarea cu care administrațiile locale eliberează autorizațiile de construire.
„O mare problemă pe care o întâmpină furnizorii în dezvoltarea rețelei sunt și acele autorizații de construcție pe care le primesc cu foarte mare întârziere. Cred că ANCOM poate face o campanie de conștientizare la nivelul fiecărui județ și pentru că beneficiile, din punctul meu de vedere, sunt destul de importante, mai ales din punct de vedere educațional”, a explicat Vlad Bontea.
În plenul Parlamentului, a primit 249 de voturi „pentru” şi 101 „împotrivă” și fost numit vicepreședinte al Autorității Naționale pentru pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Pavel Popescu: „Sunt cunoscut, și o spun cu toată umilința, ca fiind promotorul legislației 5G în România”
De profesie economist, Pavel Popescu a început facultatea la doi ani după absolvirea liceului. A făcut trei ani de informatică economică la Universitatea din Timișoara, dar nu a terminat. A absolvit o altă facultate de economie, privată, din Arad, în 2014. A lucrat la câteva firme până la finalul studiilor, după care a plecat în Norvegia, unde timp de doi ani a fost muncitor. Apoi a ajuns freelance consultant și administrator la o firmă.
S-a remarcat în spațiul public după Colectiv, atunci când s-a implicat în trimiterea unora dintre victime în Norvegia. PNL l-a cooptat și, la alegerile din 2016, a ajuns deputat în Parlamentul României.
Este cunoscut și pentru o declarație. Deputatul a amenințat că își va dedica mandatul de parlamentar pentru a pedepsi firmele din Olanda și Austria, în contextul opoziției celor două țări față intrarea României în Schengen.
Anul trecut, la numirea sa în funcția de președinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, în contextul războiului din Ucraina, istoricul Marius Oprea scria:
„ N-aş crede că ştie din câte companii e format un regiment şi câte regimente sunt într-o divizie. Poate că s-a jucat pe calculator vreun joc de război, în care l-a bătut pe Florin Cîţu, numai aşa se poate explica de ce liberalii au găsit tocmai această «poză» de politician la al doilea mandat, care împrăştie penibil cu fiecare gest şi cuvânt pe care-l rosteşte la preşedinţia Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională a Camerei Deputaţilor. Cu zero calificări, în domeniu.”
Luni a demisionat din Parlament după numirea ca vicepreședinte ANCOM, unde vizează o viitoare legislație care să reglementeze internetul.
„Vom avea nevoie de ingineri care vor analiza algoritmii din spatele platformelor sociale și vor trebui să facă legislație pe modul în care acel algoritm trebuie să funcționeze, astfel încât în spațiu public să nu se propage tot felul de chestiuni care ar afecta securitatea socială a unui stat”, a spus Pavel Popescu.
A evitat însă răspunsul la întrebarea unui membru al comisiei privind studiile și competența din punct de vedere al cunoștințelor tehnice, pentru noul post.
„N-am să răspund domnului Miruță la acele întrebări tehnice, inginerești. Nu le cunosc și nu mi-e rușine să spun acest lucru”, a declarat Pavel Popescu.
A fost votat în plenul Parlamentului cu 243 de voturi „pentru” şi 107 „împotrivă” și fost numit vicepreședinte ANCOM.
Ion Mocioalcă le-a spus jurnaliștilor: „Sunteți niște neica nimeni”
Noul vicepreședinte al Curții Conturi a României este Ion Mocioalcă. Parlamentar de mai bine de 20 de ani, Mocioalcă a absolvit, la 29 de ani, facultatea de Geologie și Geofizică din București. Și tot atunci a început să lucreze ca inginer, în Caraș Severin, la Caransebeș. În CV a scris că a mai absolvit o facultate privată, secția de Științe Juridice. Și că are master și doctorat în Economie, dar fără a menționa unde a obținut titlurile. A trecut și pe la Colegiul Național de Apărare, în 2007.
Mocioalcă e social-democrat cu vechime. În 1994, s-a înscris în PDSR (partid desprins din FSN și care, ulterior, a devenit PSD) și a ajuns, în 2001, parlamentar. Acum părăsește scaunul de ales după 22 de ani, după ce a obținut un post de conducere la Curtea de Conturi.
„Nu în ultimul rând, aș dori și pe această cale să-i mulțumesc unui om care a avut mereu încredere în persoana, cuvântul și-n sfatul meu, este vorba de premierul Marcel Ciolacu, un prieten și un coleg drag, în care, noi, social-democrații, merită să investim încredere“ - a declarat la plecarea din Parlament, Ion Mocioalcă, citat de jurnaliștii de la reper24.
Nu l-a apreciat la fel însă pe Liviu Dragnea. În 2018, Mocioalcă l-a urmat pe Victor Ponta, care a plecat din PSD și a înființat pro România. Mocioalcă a devenit secretar general al noului partid. De altfel, Victor Ponta și Daciana Sârbu, soția, sunt nașii fiicei lui Mocioalcă. Din 2020, după preluarea conducerii de către Marcel Ciolacu, s-a întors la PSD.
Dar, indiferent de tabăra politică în care s-a aflat, Mocioalcă a ocupat o poziție importantă în Parlament - membru în Comisia de Apărare. Și a fost și președinte al Grupului parlamentar de prietenie România-China.
În 2020, Ion Mocioalcă a înjurat un jurnalist care îl sunase să documenteze o știre. Cuvintele sale au ajuns publice, dar Europa Liberă a ales să nu le transcrie.
La audierile din Comisia pentru Buget din Camera Deputaților a fost ușor. A răspuns imediat la o întrebare pusă de o colegă de partid și a evitat diplomatic o alta, a unui deputat AUR: ce crede că îl face potrivit pentru viitoarea poziție, deoarece CV-ul său nu îl recomandă.
„Cred că în 23 de ani de Parlament am avut contact cu toate instituțiile statului și cunosc foarte bine legile în vigoare, după care se conduce Curtea de Conturi, și cred că imparțialitatea de care aș da dovadă și independența la care aș face recurs după 23 de ani de Parlament ar fi atuuri în favoarea mea”, a răspuns noul vicepreședinte al Curții de Conturi.
Aurelian Bădulescu, către consilierii generali USR: „Bulangii, javre ce sunteţi! Nişte animale!”
Aurelian Bădulescu a intrat în atenția publică în timpul celui de-al doilea mandat al său de consilier general în Primăria București, când a fost și viceprimar al Capitalei, mâna dreaptă a Gabrielei Firea. Și s-a făcut remarcat prin limbajul folosit în ședințele consiliului. Pentru atacurile verbale, s-a ales cu plângeri în instanță și în Parlament.
„Doamna Ciceală, mi-e scârbă să te aud vorbind. Mi-e scârbă! Te rog eu frumos, lasă-mă în pace! Vezi-ţi de treaba dumitale, că eşti femeie cu burta la gură! Du-te şi pregăteşte-te de naşterea copilului, nu mai vorbi tampenii!”, i-a spus Aurelian Bădulescu consilierei Ana Ciceală, într-o ședință a Consiliul General al Capitalei.
Tirada la adresa acesteia a ajuns în atenția Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Și tot pentru limbaj a fost condamnat de o instanță să plătească daune morale Roxanei Wing.
În iunie 2018, în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti, viceprimarul aurelian Bădulescu s-a ridicat şi a început să strige la consilierii USR - „Bulangii, javre ce sunteţi! Nişte animale!”
De profesie avocat, Aurelian Bădulescu nu are un CV public. A declarat în fața deputaților de la Comisia de Buget că a absolvit Universitatea din București și „ca toată lumea, anumite instituții care aduc un plus în exercitarea atribuțiilor ulterioare în anumite funcții pe care le-a avut în aparatul administrativ”.
A ajuns prima oară consilier general în 2008, ca reprezentant al partidului lui Gigi Becali. A intrat apoi în PSD și a reușit să câștige un nou mandat de consilier general în 2016, în mandatul Gabrielei Firea, când a fost numit și viceprimar.
În noiembrie 2020, Bădulescu a demisionat de la șefia PSD Sector 3, după ce a postat pe Facebook o imagine cu președintele Klaus Iohannis întruchipandu-l pe fostul lider nazist Adolf Hitler.
În cea mai recentă declarație de avere postată de actualul consilier al Curții de Conturi reiese că anul trecut nu a avut altă sursă de venit decât cea de consilier general.
Buletin de București a scris, în ianuarie, că Aurelian Bădulescu este cercetat de Parchet pentru abuz în serviciu, fals, uz de fals și uzurpare de calități oficiale după ce, în noaptea de 11 spre 12 august 2018 a decis ridicarea unei scene improvizate de protestatari dintr-o rulotă și o autoutilitară, în Piața Victoriei.
La audierile din Comisia de Buget din Camera Deputaților pentru postul de la Curtea de Conturi, deputații n-au avut multe întrebări pentru Aurelian Bădulescu. A avut doar de punctat o chestiune prevăzută în legea de organizare a instituției.
În plenul Parlamentului, Aurelian Bădulescu a primit 253 de voturi „pentru” şi 113 contra. A fost numit consilier al Curții de Conturi.
Lucian Heiuș - De la ANAF, la Curtea de Conturi
Singurul care are o legatură cu domeniul pentru care a fost desemnat este Lucian Heiuș, membru PNL. El rămăsese fără funcție, după ce a fost îndepărtat de la ANAF.
În mai 2023, Heiuș a fost nevoit să demisioneze de la conducerea ANAF, după ce ministrul Finanțelor de la PSD, Adrian Câciu, îl acuzase de proastă colectare, ceea ce ar fi dus la celebra gaură din buget. Pe atunci, 9 miliarde de lei.
În scrisoarea de demisie, el l-a contrazis pe ministru cu date concrete.
„În 2022, am reușit să colectăm la buget 353,3 miliarde lei, cu 58 miliarde mai mult față de anul precedent, și să rambursăm TVA în valoare de 27,99 miliarde lei, față de anul anterior când s-au rambursat doar 24,34 miliarde lei”, scria Lucian Heiuș pe pagina sa de Facebook.
De profesie inginer metalurgist, Lucian Heiuș și-a completat studiile, la 34 de ani, cu încă o facultate, privată, în specialitatea Management Turistic și un master, la 41 de ani, tot la o facultate privată, în Administrație Publică.
A lucrat aproape toată viața ca finanțist, însă. Din 2005, mai exact, când, de la conducerea unei fabrici de blănuri din Orăștie, ajunge la director executiv la Direcția de Finanțe Publice Hunedoara.
În 2012 și 2013 trece câteva luni și pe la conducerea uzinei de armament din Orăștie, dar se întoarce la finanțe, mai întâi la DGFP Hunedoara și apoi la Ministerul Finanțelor. În 2014, se mută la conducerea finanțelor publice din Timiș, iar în 2016 ajunge deputat.
În 2021, e numit secretar de stat și apoi președinte ANAF.
La audierile din comisia Camerei Deputaților, Lucian Heiuș a fost singurul care a vorbit concret despre activitatea sa viitoare la Curtea de Conturi. Ce planuri are și ce ar trebui făcut pentru îmbunătățirea activității instituției.
„Eu îmi doresc, de exemplu, ca Curtea de Conturi să ajungă să aibă un departament prin care să poată să asigure, hai să nu numim consultanță, dar să încerce să explice, să vină în întâmpinarea entităților auditate, să le răspundă la întrebări, să le clarifice anumite aspecte de care ei se lovesc. (...) Astăzi legea nu permite acest lucru”, le-a spus Heiuș deputaților.
Lucian-Ovidiu Heiuş a primit 256 de voturi „pentru” şi 100 contra, în plenul Parlamentului, și a fost numit vicepreședinte al Curții de Conturi.
De ce important ANCOM-ul?
Cea mai importantă activitate a ANCOM, în calitate de autoritate de reglementare în sectorul comunicaţiilor electronice, o reprezintă elaborarea legislaţiei secundare în domeniu.
Astfel, ANCOM:
- elaborează şi actualizează regimul autorizaţiei generale, regim în condiţiile căruia furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice dobândesc dreptul de a intra şi activa pe piaţă;
- desemnează furnizorii de reţele şi de servicii de comunicaţii electronice cu putere semnificativă pe piaţă şi le impune acestora obligaţii menite să se asigure că nu vor abuza de poziţia lor privilegiată, pentru a preveni astfel afectarea concurenţei prin abuzul de poziţie dominantă;
- adoptă Planul naţional de numerotaţie şi emite reglementări privind modul de utilizare a resurselor de numerotaţie;
- reglementează regimul interconectării între reţelele de comunicaţii electronice;
- asigură implementarea mecanismelor serviciului universal prin emiterea reglementărilor în domeniu. (sursa: ancom.ro)
ANCOM este instituția care s-a ocupat de licitația de frecvențe 5G, cea mai nouă tehnologie în transmisia de date. În noiembrie 2022, după o întârziere de peste 3 ani, primele licențe 5G au fost scoase la licitație. Doar că statul român a obținut mai puțini bani decât se aștepta și decât obținuse pentru frecvențele 4G, cu 10 ani în urmă.
De ce a durat trei ani? România a fost semnatară a unui memorandum cu SUA, în 2019, prin care se angaja să nu permită companiilor chineze, considerate periculoase de guvernul american, intrarea pe piața comunicațiilor. Memorandumul urma să fie transpus într-un act normativ, așa numita Lege 5G, care a fost aprobată de Parlament abia în 2021.
Operatorii în comunicații sunt obligați să folosească echipamente doar de la producători care au primit în prealabil un aviz CSAT, urmat de o decizie de autorizare semnată de prim-ministru. Avizul CSAT atestă că producătorul respectiv nu se află sub controlul unui guvern străin și nu este un risc la adresa securității României. Mai exact, să nu folosească echipamente Huawei.
După licitația din noiembrie 2022, 24% din frecvențele 5G au rămas neocupate și este în sarcina ANCOM să organizeze o nouă licitație.
Cu ce se ocupă Curtea de Conturi?
Importanța instituției reiese chiar din legea care reglementează organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Inspectorii săi verifică legalitatea cheltuirii banului public.
„Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.” - Legea 94/1992
În compentența instituției stă și sesizarea Parchetelor în cazul în care neregulile găsite în urma controalelor sunt de natură penală.
