Șeful Bisericii Ortodoxe din România condamnă în termeni categorici războiul dus de regimul de la Kremlin împotriva Ucrainei. „Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent”, spune Patriarhul Daniel.
El i-a îndemnat pe români „să ajutăm în continuare pe refugiați, să ne rugăm pentru pace și să fim făcători de pace”. Patriarhul a adăugat că războiul din țara vecină nu trebuie să se transforme într-un schimb de replici pline de ură în România, aluzie la denigarea etnicilor ruși, un fenomen care începe să se răspândească.
„Violența militară din război nu trebuie imitată prin violență verbală, prin atac la persoană sau denigrare. Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea ‘Pace tuturor’, este necesar ca această pace să o facem prezentă și roditoare în Biserică, în familie, în societate și în relațiile dintre popoare, spre slava Preafintei Treimi și binele Omenirii”, s-a arătat în mesajul afișat de Patriarh.
Mesajul Patriarhului a fost prefațat de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu. Într-o foarte neobișnuită postare pe pagina personală de Instagram, Vasile Bănescu, de obicei cel puțin rezervat, l-a atacat cu severitate pe însuși Patriarhul Kiril al Moscovei, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, pe care l-a numit „omul antihristic, care mimează credința în Dumnezeu și patriotismul”.
Patriarhul Kiril a arătat clar în urma invaziei ruse în Ucraina că sprijină această acțiune, prin declarațiile lui a justificat războiul din țara vecină, spunând că apărătorii ucraineni sunt „forțele răului.
Poziționarea fermă a Bisericii Ortodoxe Române vine în contextul în care Vladimir Putin se prezintă de 20 de ani ca fiind unul dintre principalii apărători ai ortodoxismului și valorilor tradiționale asociate religiei ortodoxe, un adevărat moștenitor al țarismului (Stema Rusiei imperiale este vulturul bicefal, simbolul naturii duale a puterii - țar & patriarh, moștenirea celei de-a treia Rome).
Dacă în anii ’80, în fostul U.R.S.S. existau undeva la aproape 7.000 de biserici (6.893, potrivit Russia Beyond), numărul acestora a crescut la aproximativ 21.000 în prezent. Odată cu prăbușirea comunismului și reîntoacerea Ortodoxiei în main-stream, suprimată până atunci de autoritățile sovietice, Vladimir Putin și-a asumat rolul de restaurator al ortodoxiei.
În mai 2019, Patriarhul Kiril, un apropiat de-al lui Putin, transmitea că Biserica Ortodoxă Rusă deschidea „trei biserici pe zi”. Informația nu a putut fi verificată. Cu toate acestea, religiozitatea în Rusia se îmbină cu glorificarea militară. Medaliile de război sunt așezate în vitralii, amintind vizitatorilor de martiriul rusesc.
Viziunea lui Putin cu privire la Kiev este aceea de leagăn al ortodoxei ruse. Tocmai de aceea, liderul de la Kremlin nu poate accepta, din punct de vedere religios, o depărtare a Kievului de Moscova și o îmbrățișare a valorilor și alianțelor din Occident, simbol al decăderii morale în viziunea acestuia.
Originile culturale și istorice comune ale Rusiei și Ucrainei au devenit ulterior un proiect de manipulare al istoriei, fabricat de istoricii pro-Kremlin. În iulie 2021, Putin a scris un articol istoric, lung de 5.000 de cuvinte în care acesta susținea că Rusia și Ucraina formează un singur teritoriu, iar acesta avertiza că nu va permite Ucrainei să se poziționeze permanent împotriva Rusiei.
Mai mulți experți îl acuză pe Putin, însă, că rolul său de salvator al Bisericii se află în conflict direct cu mesajul central al creștinismului, iubirea față de oameni.
„Un apărător divin al creștinismului sau cel mai malefic om (din lume, n.r.)? Creștinii ucraineni sunt cei pe care acesta (Putin, n.r.) îi măcelărește fără discernământ și nu-l înțelege prea bine pe Iisus, care a spus că ‘fericiți sunt cei făcători de pace’”, potrivit lui Tim Costello, membru al Centrului pentru Creștinism Public, o agenție media ce oferă o perspectivă creștină asupra vieții.
Mesajul transmis de Patriarhul Daniel, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, dar și de alții reafirmă viziunea multor creștini ortodocși ce condamnă invazia Ucrainei – și anume că nu e nimic creștinesc în a invada o țară vecină și a bombarda fără vreun simț al diferențierii infrastructura civilă și militară a țării doar pentru a menține vechile sfere de influență culturale și religioase din zonă
PF Daniel și purtătorul de cuvânt al Patriarhiei nu sunt singurii prelați cu funcții înalte ce condamnă atacul Rusiei asupra Ucrainei. Secretarul general al Consiliului Mondial al Bisericilor, profesorul Dr. Ioan Sauca, de origine română, i-a transmis Patriarhului Kiril să intervină pentru a media conflictul din Rusia.
„Scriu Sfinției Voastre în calitate de secretar general al Consiliului Mondial al Bisericilor, dar și ca preot ortodox. Vă rog, ridicați-Vă vocea și vorbiți pentru frații și surorile noastre care suferă și care sunt, de asemenea, membri credincioși ai Bisericii Ortodoxe”, se arată în comunicatul oficial dat de acesta.
Mesajul de condamnare a invaziei Ucrainei și de solidaritate cu refugiații ucraineni transmis de PF Daniel, dar și de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, are șansa de a influența pozitiv interesul oamenilor față de criza umanitară din Ucraina. Aproximativ 86,45% dintre români se declarau creștin-ortodocși în anul 2011, potrivit Institutului Național de Statistică.
