Linkuri accesibilitate

NATO avertizează Rusia cu privire la mobilizarea trupelor la granița cu Ucraina. Cauzele crizei


Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, vizitează frontul de luptă cu separatiștii pro-ruși, susținuți de Moscova, în regiunea Mariupol, 9 aprilie 2021.

Într-o întâlnire cu ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, la Bruxelles, pe 15 noiembrie, secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel către Rusia să adopte o poziție „transparentă” față de activitățile sale militare de la granița cu Ucraina.

Apelul liderului NATO vine în condițiile în care, în aprilie 2021, Rusia a dispus o mobilizare similară a forțelor sale militare în apropiere de regiunea separatistă Donbass din Ucraina, aflată în război încă din 2014.

„Orice fel de provocare sau acțiune agresivă venită din partea Rusiei va cauza îngrijorare”, a transmis Stoltenberg în cadrul conferinței de presă susținută luni, 15 noiembrie.

În timpul vizitei sale la Bruxelles, Kuleba s-a mai întâlnit cu ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian, și cu cel german, Heiko Maas, care și-au arătat sprijinul față de suveranitatea Ucrainei.

„Orice fel de încercare nouă de subestimare a integrității teritoriale a Ucrainei va avea consecințe grave”, au avertizat Le Drian și Maas într-o declarație comună de presă. „Germania și Franța sunt ferme în susținerea neclintită oferită Ucrainei pentru a-și menține independența, suveranitatea și integritatea teritorială”.

Un mesaj similar de susținere a venit și de la Londra, unde un purtător de cuvânt al premierului britanic, Boris Johnson, a transmis că Regatul Unit rămâne, de asemenea, neclintit în sprijinul acordat Kievului.

„Observăm o situație îngrijorătoare la granița (dintre Rusia și Ucraina, n.r.). Oferim în continuare sprijinul nostru neclintit pentru a menține integritatea teritorială a Ucrainei și vom continua să o sprijinim în fața ostilității Rusiei”, s-a arătat în comunicatul dat.

În noiembrie, Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a discutat cu omologul său francez despre comasările de trupe rusești la granița cu Ucraina. Cu această ocazie, ambele țări și-au reafirmat „angajamentul ferm față de Ucraina”.

O navă a Marinei Ruse, Moskva (Moscova), în apropierea portului din Sevastopol, după ce a s-a aflat într-o misiune de urmărire a navelor de război NATO din Marea Neagră. Fotografie realizată în Crimeea, pe 16 noiembrie 2021.
O navă a Marinei Ruse, Moskva (Moscova), în apropierea portului din Sevastopol, după ce a s-a aflat într-o misiune de urmărire a navelor de război NATO din Marea Neagră. Fotografie realizată în Crimeea, pe 16 noiembrie 2021.

Ultima comasare de trupe în apropiere de granița ruso-ucraineană a avut loc în aprilie 2021, care a devenit și unul dintre principalele subiecte de discuție la întâlnirea dintre președintele american, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin. Rusia a dispus atunci retragerea parțială a trupelor din zonă pentru a detensiona relațiile cu Occidentul.

În schimb, de data aceasta există o „probabilitate mare” ca Rusia să intervină militar în Ucraina, potrivit serviciilor de informații americane. Acest fapt sfidează eforturile diplomatice franco-germane de a negocia o soluție la conflictul din estul Ucrainei, o regiune separatistă cu tendințe pro-ruse și susținută de-a lungul timpului pe la spate de Kremlin.

„În ultima jumătate de an a devenit din ce în ce mai clar nu vor mai exista negocieri conform vechilor modele”, a explicat Fyodor Lukyanov, un analist de politică externă rus și consilier al Kremlinului. „Dacă aceste tipare de negociere dispar, atunci va apărea un vid legal ce poate duce la riscul unei confruntări directe”.

Motivele din spatele ultimelor mișcări de trupe

Printre posibilele motive luate în calcul de Kremlin când a decis mobilizarea de trupe se numără susținerea pe care armata Ucrainei a primit-o din partea Occidentului în ultimii șapte ani în timpul conflictului din Donbass.

În mod particular, Putin s-a opus achiziționării de drone militare din Turcia de către Ucraina, care au devenit arme, în trecut, împotriva aliaților Rusiei din Siria, Libia și regiunea Nagorno-Karabakh. Folosirea acestora împotriva separatiștilor pro-ruși a fost condamnată de autoritățile ruse, care au descris tehnica drept „destabilizatoare” pentru situația militară din regiune.

„Obsesia lui Putin cu Ucraina sugerează faptul că situația de acolo este o afacere importantă încă nerezolvată pentru acesta”, a declarat Andrew Weiss, vice-președinte al Carnegie Endowment for International Peace. „Pentru Putin, Ucraina a început să semene din ce în ce mai mult cu o stație de parcare a avioanelor NATO, chiar în apropiere de inima teritoriului acesteia. Putin, de asemenea, vede că Occidentul continuă să investească bani și resurse în îmbunătățirea capacităților militare ale Ucrainei”.

Kremlinul a acuzat, de asemenea, în ultimele dăți Statele Unite și Ucraina de exerciții militare comune în Marea Neagră, lucru ce ar pune în pericol suveranitatea teritorială a Rusiei. Stoltenberg a declarat luni, 15 noiembrie, că asemenea exerciții din regiunea Mării Negre au un caracter pur „defensiv și transparent”, făcând aluzie la acțiunile recente ale Moscovei din regiune.

Mai mult, negocierile dintre Kremlin și Kiev au stagnat odată cu venirea la putere a președintelui ucrainean, Vladimir Zelesnki. Acesta și-a menținut de-a lungul timpului o atitudine pro-europeană și a criticat dur intervenția militară rusă din estul Ucrainei. Din acest motiv, autoritățile de la Moscova nu se mai așteaptă să poată relua dialogul diplomatic cu Ucraina pe tema acestui subiect.

Din punct de vedere geopolitic, Rusia consideră în continuare Ucraina ca parte din teritoriul său datorită legăturilor istorice și culturale formate de-a lungul secolelor. În iulie, Putin a scris un articol lung de 5.000 de cuvinte în care susținea „unitatea teritorială” dintre Ucraina și Rusia, iar acesta declara la final că nu va permite Ucrainei niciodată să adopte o poziție permanentă împotriva Rusiei.

Pe 15 noiembrie, Putin a semnat un acord ce ar facilita accesul bunurilor produse în estul Ucrainei pe piața din Rusia. Conflictul din regiunea Donbass a început în aprilie 2014, în urma căruia peste 13.200 de oameni și-au pierdut viața.

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG