Drumurile naționale ucid cei mai mulți oameni iar cele mai multe decese în accidente sunt în rândul pietonilor.
Statistica vine de la Poliția Rutieră, care a publicat un raport al evenimentelor din 2023.
Viteza neadaptată la trafic este principala cauză de producere a accidentelor rutiere. Parcul auto din România e vechi –are o medie de 15 ani – iar una din trei mașini controlate în trafic de polițiști era un pericol în trafic.
În 2023, 1.545 de oameni și-au pierdut viața în accidente – rata mortalității a fost de 81 decese la fiecare milion de locuitori. România a avut a doua cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, după Bulgaria, dar cu o reducere de 5,4% față de 2022.
Statistici 2023
Numărul accidentelor: 4.527 accidente grave în 2023, care au cauzat 1.545 decese și 3.537 răniți grav.
Victime: 30,6% dintre decedați și 28,9% dintre răniții grav au fost pietoni. 37,2% dintre victimele decedate aveau peste 60 de ani.
Tendințe: Scădere de 3,8% a accidentelor grave și de 4,6% a victimelor față de 2022
Sursa: Raport al Poliției Rutiere
Aproape 8,7 milioane de români dețineau permis de conducere la sfârșitul lui 2023. Ceea ce înseamnă aproape jumătate (45,5%) din populație. Parcul auto număra, la aceeași dată, 10,34 de milioane de vehicule. Cu 3,5% mai mult decât în 2022.
Oameni și mașini aveau la dispoziție, la sfârșitul anului 2023, 86.388 de km de drumuri publice, din care doar 997 de km de autostradă și 70 de km de drumuri expres. În anul 2024 s-au mai dat în circulație 197 de kilometri de drum de mare viteză (autostradă și drum expres). România are, în acest moment, 1.270 de kilometri de autostradă și drum expres în circulație la nivel național.
Rețeta tragediei - drum național, condiții meteo proaste, mediul rural, șofer tânăr bărbat
Polițiști de la Serviciul Rutier au întocmit un top al principalelor cauze care au dus, în 2023, la producerea unor accidente grave de circulație:
- Viteza neadaptată: Cauza principală a accidentelor, mai ales pe carosabil umed sau în condiții meteo nefavorabile;
- Abateri ale bicicliștilor: Locul doi ca frecvență, în creștere față de 2022;
- Traversarea neregulamentară a pietonilor: Scădere față de 2022, dar încă o cauză majoră;
- Neacordarea de prioritate pietonilor și vehiculelor.
Cele mai multe accidente rutiere grave (37,9%) s-au produs pe stradă.
Pe drumurile naționale s-au produs 32,7% dintre evenimentele rutiere grave, dar care au dus la cele mai multe decese (45,3% din total), de două ori mai multe decât în cazul evenimentelor produse pe stradă.
Și chiar dacă intersecțiile si curbele rămân în continuare un pericol pentru participanții la trafic și pietoni, 81,8% din accidente s-au produs pe drumuri obișnuite, în linie dreaptă.
91,7% dintre evenimentele rutiere grave au avut loc în condiţii meteo normale, dar cele mai grave, cu număr mare de decese și răniți grav, s-au produs în condiţii meteo deosebite.
Conform datelor poliției, șoferii bărbați sunt implicați de șase ori mai frecvent în accidente decât femeile, iar unul din cinci șoferi decedați în accidente în 2023 avea între 18 și 30 de ani.
Atât bărbații, cât și femeile cu vârste cuprinse între 19 și 24 de ani sunt responsabili pentru producerea unui număr mai mare de astfel de evenimente, comparativ cu celelalte categorii de vârstă (18,2% dintre bărbații, respectiv 17,4% dintre femeile care au produs accidente grave se aflau în acest interval de vârstă).
Momentele nefaste ale zilei/săpămânii - marțea nu sunt trei ceasuri rele
Numărul de accidente rutiere grave a început să crească începând cu luna martie 2023, a atins un maximum în iunie, ca apoi să scadă treptat până în octombrie. A urmat, din nou, o creștere, spre sfârșitul anului.
Pe baza datelor, polițiștii au întocmit și o analiză a momentelor nefaste din fiecare zi a săptămânii și a tronsoanelor orare.
- Intervalul orar cel mai periculos al zilei: Cele mai multe accidente rutiere grave s-au produs, în 2023,în intervalul 15:00-19:00 - 26,1% din totalul evenimentelor grave zilnice, cu un maximum între 17:00-18:00. Atunci au fost 313 accidente grave. Un sfert (25,1%) dintre persoanele decedate ca urmare a accidentelor rutiere grave și-au pierdut viața în accidente produse între orele 17:00-20:00.
- Orele dimineții: Între 06:00 și 07:00 dimineața, se înregistrează o creștere semnificativă a accidentelor, aproape dublă față de ora anterioară.
- Riscul noaptea: Deși traficul este mai redus între 03:00-04:00, aceste evenimente sunt caracterizate de o mortalitate ridicată, ceea ce indică comportamente imprudente în condiții de trafic redus, susțin polițiștii.
- Ziua cu cele mai multe accidente: Vinerea este ziua cu cele mai multe accidente rutiere grave, conform datelor din 2023.
- Ziua cea mai sigură: Cele mai puține accidente rutiere grave s-au produs în zilele de marți.
Parcul auto, îmbătrânit. Unul din trei vehicule verificate de polițiști, pericol în trafic
Vechimea medie a vehiculelor prezentate la inspecția tehnică periodică (ITP), în 2023, a crescut la 15,43 ani, comparativ cu 15,21 ani în 2022, ceea ce înseamnă un parc auto îmbătrânit. Mai mult de două din trei vehicule înmatriculate în România sunt autoturisme.
Aproape 5,63 de milioane de vehicule au trecut, în 2023, prin inspecție tehnică periodică, iar numărul mediu de deficiențe tehnice detectate pentru fiecare vehicul a fost de 2,34.
Una din trei vehicule controlate în trafic de polițiști a fost neconformă din punct de vedere al securității rutiere, mai exact 34,3% erau neconforme din punct de vedere al securității rutiere. 6,82% din vehiculele controlate tehnic în trafic și 15,75% din totalul vehiculelor neconforme prezentau pericol iminent de accident.
Probleme tehnice descoperite frecvent la controalele în trafic:
- Probleme legate de frânare;
- Sistemele de direcție și iluminare defecte;
- Deteriorarea suspensiilor.
Inconștiența la volan
În cele 366 de zile ale lui 2024, polițiștii rutieri au organizat 58.385 de acţiuni, ceea ce înseamnă o medie de 160 pe zi, în toată țara. Concluziile:
- 8.403 de conducători auto fără permis valabil;
- 8.368 de șoferi sub influența alcoolului;
- 3.699 de șoferi sub influența unor substanțe psihoactive;
- 1.530 de șoferi care au fugit de la locul accidentului;
- 1.370 de șoferi care au condus mașini neînmatriculate sau cu numere false.
România, în context rutier european
Uniunea Europeană a reușit să înregistreze progrese semnificative în reducerea numărului deceselor rutiere, în ultimii ani.
Între 2013 și 2023, rata mortalității în accidente rutiere a scăzut cu 16%, de la 55 la 46 de decese per milion de locuitori.
Norvegia și Suedia se remarcă drept lideri în siguranța rutieră, cu doar 20, respectiv 22 de decese per milion de locuitori în 2023. Aceste state aplică strategii bine coordonate, cum ar fi „sistemul sigur” care combină infrastructura de calitate cu politici riguroase de prevenție.
Reducerea mortalității la nivel european a încetinit, înregistrând doar o scădere de 1% în 2023 față de 2022.
România se află pe locul al doilea în UE, după Bulgaria, în ceea ce privește rata mortalității rutiere, cu 81 de decese per milion de locuitori în 2023. Deși țara a înregistrat o reducere a mortalității de 5,4% față de anul anterior, cifrele rămân îngrijorătoare.
Pentru următorii ani, UE a stabilit obiective ambițioase:
- Reducerea mortalității și vătămărilor grave: Până în 2030, statele membre își propun să reducă numărul deceselor și rănirilor grave cu 50% comparativ cu 2020.
- Adoptarea „sistemului sigur”: Acesta recunoaște că erorile umane sunt inevitabile, însă mediul rutier poate fi adaptat pentru a reduce consecințele acestora. Măsurile includ infrastructura proiectată pentru siguranță, vehicule echipate cu tehnologii de prevenire a accidentelor și politici de educație rutieră.
- Standardizare și legislație comună: Uniunea promovează armonizarea legislației privind utilizarea centurilor de siguranță, a echipamentelor de protecție și a normelor privind viteza.
Europa a demonstrat că este posibilă reducerea mortalității rutiere printr-o combinație de politici, tehnologie și educație. România a adoptat Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră, al cărei obiectiv general este reducerea deceselor în urma accidentelor rutiere cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, și cu 50% a numărului persoanelor rănite grav.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
