Linkuri accesibilitate

În prag de scenariu roșu, paturile ATI din spitalele private nu sunt luate în calcul de autorități


Paturi terapie intensiva Covid

Autoritățile par să ignore complet locurile din ATI-urile spitalelor private, deși ele sunt disponibile.

În timp ce medicii din secțiile de ATI ale spitalelor publice susțin că sunt la capacitate maximă, Ministerul Sănătății nici măcar nu a deschis discuția cu spitalele private despre eventualitatea transferării unor pacienți în secțiile de terapie intensivă ale acestora, deși disponibilitate există. Din cauza creșterii numărului de noi cazuri, chiar dincolo de 3000 de noi pacienți pe zi, România se apropie de scenariul roșu.

Cu 607 pacienți internați în secțiile de terapie intensivă, sistemul public medical românesc începe să cedeze. În Capitală și alte 14 județe, spitalele COVID nu mai au locuri la secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) pentru bolnavii în stare gravă. Medicii avertizează că ne îndreptăm cu pași repezi spre scenariile sumbre de acum câteva luni din Italia.

În acest context, în spațiul public, au apărut din ce în ce mai multe discuții legate de contribuția sistemului privat de sănătate la efortul de combatere a epidemiei prin suplimentarea numărului de paturi ATI. Dezbaterea a fost una aprinsă și de multe ori în afara posibilităților reale ale mediului privat de sănătate sau punând sub semnul întrebării dorința statului român de a coopta cu adevărat privații în efortul de combatere a pandemiei.

”Planul Alb”, senariul roșu și sistemul privat

În faza a 3-a vom fi cam peste 3 săptamâni, o lună, dacă se menține numărul infectărilor de acum. Adică în noiembrie, decembrie vor fi absolut toate terapiile intensive din tot Bucurestiul pline.
Laura Zarafin, medic ATI la spitalul Colentina

Încă din luna martie, autoritățile din România au prevăzut o posibilă integrare a sistemului medical privat românesc, în cazul în care cel public nu va mai face față, în planul de combatere a epidemiei. Acest plan de contingență a fost publicat pe 20 martie 2020, la doar patru zile de la declararea stării de urgență la nivel național. S-a numit „Planul Alb” și detalia modul în care spitalele private, în special secțiile de ATI, vor putea fi cooptate în acest efort. Celula de criză a organizat acest plan în trei faze: în prima fază, pacienții pot fi izolați cu ușurință în spitalele de boli infecțioase, faza a 2-a în care spitalelor de boli respiratorii li se vor adăuga spitale de la nivelul fiecărei regiuni golite de ceilalți pacienți și puse la dispoziție pentru această operațiune și o ultima etapă - faza a 3-a, în eventualitatea unui scenariu în care „capacitatea spitalelor de boli infecțioase, de pneumoftiziologie și a celor de întărire din faza 2 este depășită. ” Documentul mai menționează că această fază 3 va fi activată inclusiv atunci când „capacitatea secțiilor de ATI din spitalele de boli infecțioase, pneumoftiziologie și a celor de întărire faza 2 este depășită.

În acest scenariu 3 al ”Planului alb”, toți pacienții non-COVID din secțiile ATI din Spitalele de Urgență ar trebui transferați pentru tratament ce necesită în continuare asistență ATI în secțiile unităților private. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Deși trag zilnic semnale de alarmă asupra pericolului reprezentat de ”sufocarea sistemului”, de aglomerarea secțiilor ATI, care ar putea duce la situația dramatică de a ”selecta” pacienții”, autoritățile nu își îndreaptă atenția spre sistemul privat.

Spitalele private, ignorate din martie

Și asta o spune chiar Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED). „Pe noi nu ne-a contactat nimeni. Nicio autoritate publică, cineva de la Ministerul Sănătății ca să ne ceară ajutorul, susține Hotoboc. „ Da, am avut o discuție în martie cu fostul ministru al Sănătății, domnul Victor Costache. După plecarea lui, dialogul nu s-a mai reluat niciodată pe această temă, a paturilor ATI din mediul privat”.

Mai mult, „Planul Alb” din martie nu spune nimic despre ce se întâmplă cu pacienții infectați cu coronavirus în eventualitatea în care aceștia nu mai au loc în spitalele publice – adevărata miză a discuției din aceste zile, când din ce în ce mai mulți medici de ATI spun clar și răspicat că nu mai au locuri în secțiile lor pentru niciun pacient infectat cu coronavirus.

La Colentina, doar dacă moare cineva se mai face un loc la ATI

„De două săptămâni nu mai găsești un loc la ATI în Spitalul Colentina”, susține , unul dintre medicii spitalului care este în prima linie încă de la început. „Doar dacă mai moare câte un pacient, ca s-o spun pe-a dreaptă”, mărturisește doctorița. „ La ATI n-a venit nimeni să ne ajute niciodată. Dacă cineva îsi imaginează ca aceiași oameni or să facă față la ceea ce urmează să se întâmple – adică 15 anesteziști – își imaginează greșit. Nimeni nu ne-a întrebat dacă noi mai putem sau nu”, spune medicul pentru Europa liberă.

Problema cea mai mare nu e însă a numărului paturilor, ci resursa umană, indiferent dacă vorbim de medici, asistente sau personal de suport. Adică oameni pregătiți, cu experiența necesară care să-i îngrijească pe pacienții ajunși în terapie intensivă.

Un studiu publicat în Franța, citat ieri de Le Monde, spune că, în condiții normale, un asistent medical ATI are nevoie de 2 luni de acomodare și training și de un an ca să devină autonom.

Nu toate secțiile de ATI din București sau chiar din România au fost transformate în secții COVID, așa că mulți colegi de-ai noștri, medici ATI, n-au venit nici măcar odată să ne întrebe dacă avem nevoie de ajutor sau dacă mai putem. Înainte să discutăm despre ce poate face statul sau mediul privat, ar trebui să ne întrebăm ce au făcut colegii noștri, medicii, care ar putea să ne dea o mână de ajutor la orice oră și nu o fac, a declarat Laura Zarafin, într-un interviu telefonic pentru Europa Liberă.

Vom fi în scenariul roșu într-o lună dacă se menține numărul de cazuri

Reprezentanții Ministerului Sănătății admit că discuțiile cu mediul privat nu au mai fost reluate din martie, însă susțin că au în vedere această opțiune. „Privatul contribuie deja la eforturile de combatere a pandemiei”, susține Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al MS. „Sunt o serie de investigații care se fac în perioada de recuperare post-covid, RMN-uri, CT-uri și altele, în mediul privat. În momentul în care secțiile de terapie intensivă de la stat nu vor mai face față, atunci vor fi și cei din privat cooptați cu paturile disponibile. Dar momentan nu suntem acolo, în faza a 3-a. Deocamdata sistemul public face față”, a declarat pentru Europa Liberă Oana Grigore.

Medicul Laura Zarafin pare însă mult mai îngrijorată decât cei din minister. „În faza a 3-a vom fi cam peste 3 săptamâni, o lună, dacă se menține numărul infectărilor de acum. Adică în noiembrie, decembrie vor fi absolut toate terapiile intensive din tot Bucurestiul pline”, crede doctorița, care nu vede o altă soluție decât mobilizarea completă a tuturor medicilor disponibili și o mai bună cooperare între public și privat. „Resursa umană este cheia prin care vom depăși acest moment. Fie că vorbim de public sau privat.”

Problema cea mare: lipsa personalului

Cristian Hotoboc, liderul PALMED susține că spitalele private sunt, în teorie, dispuse să ajute cu paturi ATI, dar insistă că acest lucru nu va rezolva problema crizei din secțiile de terapie intensivă. „Sigur că, în momentul în care dânșii (n.r.- autoritățile române) vor simți nevoia, suntem deschisi la discuții. Dar nu aceasta este problema. În sistemul privat sunt în jur de 250 de paturi de ATI. Însă ele nu pot sa funcționeze singure, în sensul autonom, fără alte secții și medici. În cazul bolilor infecțioase trebuie dedicate anumite anumite spitale cu totul. Noi, în spitalele private, tratăm diverse patologii. Or, în momentul în care ai băgat un bolnav cu COVID în secția de ATI, practic tu ți-ai închis cu totul activitatea curentă. Trebuie sa transformi toată secția, aripa sau chiar spitalul în spital suport COVID. După părerea mea, nu paturile de ATI sunt problema. Dotarea o reprezintă. Avem suficiente paturi, chiar și la spitalele de stat. Însă personalul și ventilatoarele sunt adevăratele probleme ale acestei situații. Guvernul ar trebui să se miște un pic mai repede și să doteze aceste secții de ATI cu echipamentele necesare.

La nivel național, în secțiile ATI, putem trata numai 1. 356 de pacienți în stare gravă cu SARS-CoV-2. Or, dacă peste 600 de paturi sunt ocupate momentan, un calcul simplu arată că o contribuție a mediului privat ar reduce semnificativ presiunea pe sistemul public. În termenii cei mai simpli, mult mai mulți oameni ar avea o șansă mai mare în lupta cu coronavirusul.

Pe lângă implicațiile închiderii unor secții ATI pentru pacienții cu alte afecțiuni decât Covid, nu toate aceste paturi de la terapie intensivă sunt dotate cu ventilatoare mecanice, deci nu ar putea funcționa concomitent, dacă ar fi ocupate de cazuri foarte grave, reiese din datele unui raport al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) în care doar 987 sunt menționate ca paturi ATI cu ventilatoare, deci complet utilizabile.

Bucureștiul are peste 100 de locuri la ATI pentru pacienţii infectaţi, număr care ar trebui să crească începând de vineri, când vor mai suplimentate paturile în alte câteva spitale, inclusiv Colentina, conform spuselor medicului Laura Zarafin.

Dorel Săndesc: Spitalele private nu intervin în susținerea sistemului de urgențe public

La toate aceste probleme se adaugă și una de logistică. Dacă statul român ar dori să folosească cele aproximativ 250 de paturi din secțiile ATI ale spitalelor private, ar fi nevoit să închidă secții sau chiar spitale private întregi. Acest lucru e complicat, iar implicațiile uriașe. Și aceasta pentru că spitalele private au preluat în ultimele luni pacienți cu afecțiuni grave care nu au mai putut merge la spitale de stat tocmai pentru că acestea au devenit spitale suport COVID.

Dorel Săndesc, medic ATI și vicepreședintele Societății Române de ATI, e de părere că soluția ar putea fi reglementarea diferențelor dintre stat și privat atunci când vine vorba de sănătate. „Noi, în acest moment, suntem într-un context legislativ destul de confuz și care creează destul de multe frustrări de ambele părți. Pe de o parte, avem aceste spitale private care reclamă faptul că, deși investesc foarte mult în dotări și servicii de calitate, nu au acces la aceleași fonduri ca spitalele publice. Adică nu au acces la toate programele de sănătate, nu beneficiază de fonduri suplimentare pentru salarii etc. Pe de altă parte, trebuie să spunem și că spitalele private nu susțin de fapt sistemul sanitar românesc în cazuri deosebit de grave cum este situația de față. Da, privații ajută, însă ei își selectează patologiile pe care le tratează și nu intervin în susținerea sistemului de urgențe public. În mod firesc, spitalele private care doresc să fie finanțate din fonduri publice ar trebui să intre in sistemul național de sănătate inclusiv în situații de urgență. Spitalele private, cele cu adevărat serioase, pot să facă asta”, e de părere fostul șef al Secției de Anestezie-Terapie Intensivă de la Spitalul Județean de Urgență din Timișoara, Dorel Săndesc.

Ministerul Sănătății promite

Reprezentanții Ministerului Sănătății au declarat public că situația legată de paturile ATI se îmbunătăți în câteva zile, când la Iași va fi deschis un nou spital modular cu o capacitate de 48 de paturi de ATI. 28 dintre ele ar urma să înceapă să fie folosite în câteva zile.

Doar că în trecutul recent, aceleași promisiuni nu s-au concretizat în totalitate. Este și cazul celor 28 de paturi de terapie intensivă de la Brașov amenajate într-un spital Covid modular. Jumătate nu sunt folosite nici acum, deși în august promisiunile directorului medical erau altele.

Ca să fim realiști, eu cred că în septembrie va funcționa. În prima parte a lui septembrie”, declara la vremea respectivă Cătălin Mișarcă, director Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov pentru Pro TV.

La începutul lunii octombrie, doar 14 paturi puteau primi pacienți.

Explicația: nu există personal specializat disponibil. Cadrele medicale necesare nu sunt motivate să se angajeze într-un domeniu care necesită competență și răspundere maximă, dar presupune contracte pe o perioadă determinată, așa cum prevede schema acestor spitale modulare.

Video | Principalele momente ale paradei dedicate Zilei Naționale a României
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:39 0:00
XS
SM
MD
LG