În cele 30 de zile ale campaniei care se încheie vineri, pe 9 iunie, s-au discutat aproape exclusiv teme legate de alegerile locale, în special cele din București, dar și acestea fără a fi centrate pe marile probleme ale orașului.
Pare a se fi ratat esențialul: multe promisiuni și acuze, puține soluții.
Blatul a luat locul dezbaterilor
Principalii candidați nu au participat la dezbateri, cele care pot da alegătorului o perspectivă mai clară asupra viziunii pe care o au, a CV-ului lor, a capacității și caracterului lor. Dezbaterile electorale sunt o componentă a democrației și, cu excepția, anului 2020, în condiții de pandemie, ele au avut mereu loc la alegerile locale.
Nu pot să fac o dezbatere cu cineva care e pe locul trei sau pe locul patru, pentru că aș încălca ceea ce am spus public.Nicușor Dan, candidat independent la Primăria București
În București, Nicușor Dan a refuzat o întâlnire cu Gabriela Firea, pe modelul pus în practică acum cinci ani de președintele Klaus Iohannis.
Pe de altă parte, o dezbatere dezavantajează primarul în funcție, care poate fi tras la răspundere pentru ce nu a făcut. Mai ales când nu este chiar un maestru al comunicării, ca Nicușor Dan.
Dar dezbateri între candidați nu au avut loc nici în alte mari orașe, Timișoara, Cluj, Iași, Brașov, Craiova, Constanța etc.
O explicație poate fi aceea că în unele orașe reședință de județ, PSD și PNL au susținut candidați comuni la primările și consiliile județene, ca să nu mai discutăm de listele comune la europarlamentare.
O confruntare între cele două partide ar fi putut pune sub semnul întrebării viitoarea colaborare pe acestea și-o doresc cu ardoare. Așa că s-a preferat blatul.
Publicista și analista Tia Șerbănescu spune pentru Europa Liberă că a fost o campanie complet neatrăgătoare, complet lipsită de tradiționalele confruntări.
O campanie de un nivel extrem de scăzut, de rudimentar, scăzut ca idei, programe.Tia Șerbănescu, publicist și analist politic
„S-a îndepărtat de tot ceea ce înseamnă o campanie tradițională și competitivă. Nu au existat dezbateri, nu au existat aproape deloc analize și comentarii sau confruntări pe tema alegerilor europene”, spune Tia Șerbănescu.
„Fiind alegeri locale într-un singur tur, totul s-a rezumat la cine ajunge primul, indiferent cu ce notă, ca la Ligia Deca, la legile învățământului, unde lua bursă de merit cel care avea cea mai mare notă din clasă, chiar dacă aia era nota 4”, mai spune ea.
Principalul inamic: USR
Campania a demonstrat că Alianța Dreapta Unită este principalul adversar al partidelor de la guvernare. Atacurile la adresa candidaților USR și a partidului au fost la ordinea zilei, iar campania a fost vehement negativă. Premierul Marcel Ciolacu nu a pierdut nici o ocazie să ia la țintă USR în termeni duri.
Această strategie a ridicat semne de întrebare asupra onestității unuia dintre argumentele folosite pentru comasarea alegerilor: lupta cu suveranismul și extremismul, reprezentat de AUR și SOS, partidele conduse de George Simion, respectiv Diana Șoșoacă.
Campania a dovedit din plin că PSD și PNL au purtat această luptă cu floreta și că realul inamic politic nu aici era cantonat.
Publicista și analista Tia Șerbănescu susține că această campanie s-a îndepărtat de scopul pe care și l-a propus.
„De unde PSD și PNL s-au coalizat ca să lupte împotriva extremismului, până la urmă s-au concentrat mai mult pe lupta împotriva USR. Deci campania s-a îndepărtat de ceea ce își propunea, izolarea extremismului”, spune pentru Europa Liberă Tia Șerbănescu.
Suveranismul s-a cam ofilit. Vrea cineva să-l ude la rădăcină?
După o ascensiune spectaculoasă în sondaje până pe locul doi, umăr la umăr cu liberalii, AUR a început să scadă. La fel și SOS, partidul Dianei Șoșoacă. De parcă cineva le-ar fi deconectat de la aparate.
În ajun de alegeri, sondajele cotează AUR cu scoruri între 10 și 15%, iar SOS sub pragul electoral de 5%.
Ceva s-a întâmplat. Poate fi vorba despre îngroparea deliberată a temelor europene, cele două partide pierzând astfel o bună oportunitate de a-și răspândi mesajele suverniste și anti-europene, cele care atrăseseră electoratul.
Nu este exclus să fi contribuit și tipul campaniei pe care pe care au purtat-o George Simion și Diana Șoșoacă.
Primul a defilat cu imaginea lui Vlad Țepeș și a altor voievozi în fundal, iar Diana Șoșoacă a făcut furori în scandalul de alcov cu soțul sau pozând în amazoană pe cal și motocicletă. Imagini de vodevil care ar putea să nu fie nici măcar pe gustul propriului electorat.
Pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, George Simion și Șoșoacă-soțul au ajuns la Parchetul General ca să dea cu subsemnatul în legătură cu acuzațiile de falsificare a mii de semnături în listele depuse la Biroul Electoral Central.
Falsificarea semnăturilor pentru depunerea candidaturilor este răspândită în România, nefiind alegeri fără dosare penale sub această acuză. De puține s-a ales însă ceva.
George Simion acuză un dosar politic și, evident, se victimizează, ceea ce ar putea să remobilizeze simpatizanții AUR.
Scandaluri puse cu mâna. Cui au folosit?
Campania electorală a fost „înviorată” de o serie de scandaluri care fie au canalizat atenția opiniei publice spre subiecte fără legătură directă cu alegerile, fie au expus armele murdare pe care sunt dispuse să le folosească adversarii.
„Singurul lucru care a mai colorat campania au fost bătăile, chit că protagoniștii erau din aceeași coaliție, insulte cât cuprinde, acuzații de toate felurile. O campanie de un nivel extrem de scăzut, de rudimentar, scăzut ca idei, programe. Nu știm deloc ce au în cap candidații, chit că unii dintre ei mai recitau câte un proiect”, spune pentru Europa Liberă analista Tia Șerbănescu.
Dar nu a fost vorba doar de bătăile, înjurăturile și șicanele - chiar și între aliați precum PSD și PNL - intrate deja în tradiție, ci de subiecte grele precum corupția la nivel înalt și fosta Securitate.
Unul a fost scandalul foștilor generali SRI, Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, acuzați de Direcția Națională Anticorupție de trafic de influență în favoarea omului de afaceri Cătălin Hideg, condamnat deja la 4 ani de închisoare.
Cazul generalilor a repus pe tapet discuții mai vechi despre „statul paralel” la televiziuni deținute de patroni certați cu legea.
Un alt mare scandal a fost cel al „documentului” despre o așa-zisă colaborare cu Securitatea a lui Nicușor Dan, pe vremea când era elev și participa la olimpiadele internaționale de matematică.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a negat că documentul îi aparține, iar experți în activitatea fostei Securități au arătat că este un „fals grosolan”.
Scandalul nu pare să-și fi atins ținta: denigrarea lui Nicușor Dan; ci, din contră, ar putea mobiliza electoratul acestuia, arătând că adversarii se tem de el.
Analista și publicista Tia Șerbănescu susține că aceste „bombe artizanale” nu au avut efectul scontat și nu au făcut decât să consolideze opțiunile electoratului.
„Aceste scandaluri nu au reușit să mai aibă ecoul de altă dată, în fiecare seară televiziunile anunțau o bombă și atâtea bombe au dat încât, atunci când chiar au avut o bombă artizanală, ea nu a mai avut efectul scontat pentru că lumea s-a obișnuit.
Niciunul dintre scandaluri nu pare să fi reușit să schimbe ceva din orientarea electoratului propriu, dimpotrivă au consolidat prin înverșunare opiniile deja formate. Mai ales că se bănuia că în spatele acestor dezvăluiri existența unor interese ascunse, conspirații”, spune Tia Șerbănescu pentru Europa Liberă.
Manipularea prin sondaje
O altă caracteristică a campaniei a fost avalanșa sondajelor de opinie, care însă au oferit publicului rezultate strident diferite.
Sunt sondaje între care există și diferențe de 15 procente și ierarhia este alta.
Așa cum a arătat Europa Liberă, sociologii consideră că sondajele au fost folosite în această campanie, mai mult decât în altele, ca instrumente de manipulare a electoratului.
Dar, spun ei, este vorba și de lipsă de profesionalism, casele de sondare reușind să se decredibilizeze astfel.
Cât și cum contează rezultatul
Rezultatul alegerilor este foarte important pentru felul în care se va seta jocul politic pentru alegerile din toamnă - prezidențiale și parlamentare.
În primul rând, va conta scorul la alegerile europarlamentare, unde PSD și PNL au mers pe liste comune. Dacă rezultatul va trece de 50%, alianța aflată la guvernare ar putea continua formula și la parlamentare, după cum era planul inițial.
Ne dorim să câștigăm alegerile locale, iar alianța PSD-PNL ar trebui să câștige 50% plus unul din mandatele de europarlamentari.Nicolae Ciucă, președintele PNL
„Ne dorim să câștigăm alegerile locale, iar alianța PSD-PNL ar trebui să câștige 50% plus unul din mandatele de europarlamentari”, a spus deunăzi președintele PNL, Nicolae Ciucă.
Acum, PSD și PNL au împreună 18 europarlamentari dintre cei 32 de europarlamentari români, adică mai mult de jumătate din numărul de eurodeputați.
Este important și rezultatul pentru consiliile județene, un vot politic, pentru că el va arăta care dintre formule - cea a listelor comune sau cea a listelor separate - este câștigătoare.
Pentru PNL este esențial să obțină la consiliile județene un scor peste 20%, care să-i permită să-și mențină măcar o parte dintre redute. Dacă însă scorul va fi mai mic, partidul ar putea trece prin schimbări brutale de leadership.
Pentru PSD, miza este să scoată peste 30% la nivelul țării, chiar dacă ar putea pierde Bucureștiul, altfel ar putea intra în trepidații și poziția lui Marcel Ciolacu se va fragiliza.
În acest moment, pare că PSD și PNL vor obține un rezultat care le va permite să-și proclame victoria în cele două rânduri de alegeri.
De altfel, liderii celor două partide au dat asigurări că Alianța va funcționa și va fi la guvernare și după alegeri, următorul ciclu electoral. Cel puțin.
Important va fi și scorul obținut de Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-FD), care îi va putea deschide (sau nu) perspective pentru alegerile parlamentare.
Dacă va fi undeva în jurul a 20%, se poate considera că Alianța a fost un succes, dar dacă va scădea sub 15%, așa cum arată acum sondajele de opinie, ADU ar putea în criză, iar USR și-ar putea regândi strategia pentru alegerile din toamnă.
Rezultatul suveraniștilor este important mai mult din perspectiva alegerilor prezidențiale, mai a exact a candidaturii lui George Simion, care speră să intre în turul al doilea.
Marea miză a prezidențialelor
Campania a fost folosită și pentru profilarea lui Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu drept candidați la prezidențiale.
PNL și-a concentrat forțele pentru a schimba imaginea lui Ciucă din cea de oștean sub comanda lui Ciolacu într-una de „oștean în slujba țării” și a partidului, evident.
Singurele panouri publicitare care au rezistat legii și intemperiilor tronând pe câmpurile patriei au fost cele cu Nicolae Ciucă.
Pentru PNL e esențial să aibă un candidat propriu la prezidențiale, iar un scor bun în aceste alegeri i-ar deschide pârtie lui Ciucă. De altfel, acesta a spus că imediat după alegeri va anunța dacă va candida sau nu.
Pentru Marcel Ciolacu, lucrurile sunt mai complicate, un rezultat bun la alegeri ar mări presiunea partidului să intre în cursa prezidențială, spre care nu-l prea trage ața.
Riscul unei candidaturi și, eventual, al unui eșec, l-ar putea costa șefia partidului. Ciolacu este încurcat de posibila candidatură a lui Mircea Geoană.
„După alegeri se va afla care este adevărata pondere a partidelor, pentru că sondajele par măsluite, sunt dictate de interesele celui care le comandă, deci va fi o fotografie a adevărului”, spune Tia Șerbănescu, analist și publicist.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
