Un sondaj dat publicității la jumătatea lunii mai de Comisia Europeană arată că 64% dintre tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani vor merge să voteze la alegerile europarlamentare.
Cifra este mai mare față de precedentele scrutinuri.
În România, unde anul acesta numărul tinerilor cu drept de vot îl va depăși pentru prima oară pe cel al persoanelor de peste 65 de ani, procentul celor care spun că vor merge la vot este cel mai mare din Uniunea Europeană – 78%.
Procente peste media europeană (64%) mai sunt și în Portugalia (77%), Belgia (69%), Polonia (69%), Spania (68%) și Italia (67%).
Anul votanților tineri
În România, în 2024, an cu patru tipuri de alegeri, sunt, spune Autoritatea Electorală Permanentă, peste 4 milioane (4.227.008) de tineri cu vârste între 18 și 34 de ani pe listele votanților, în timp ce categoria celor de peste 65 de ani nu atinge 4 milioane (3.940.795) de persoane cu drept de vot.
Mai mult, din rândul celor tineri, aproximativ 1,1 milioane de persoane vor fi la primul vot.
Semn bun: tinerii votanți, implicați în acțiuni civice
Înapoi la Europa - unul dintre motivele pentru care tinerii de pe continent socotesc că trebuie să meargă să voteze este că astfel își pot face auzită vocea de către factorii de decizie din țările lor (36%).
O explicație ar putea fi că tinerii intervievați în acest sondaj spun în proporție de 49% că s-au implicat în ultimul an în acțiuni care ar putea schimba societatea, cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un miting sau trimiterea unei scrisori unui politician.
Sociologul și analistul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că acești tineri nu par a fi atrași de extreme, ci de valorile liberale.
„Tinerii care se arată interesați să participe la vot par ceva mai democrați, adică se implică în acțiuni, fac petiții, participă la manifestații etc., sunt o parte mai activă care de obicei se corelează cu o idee mai liberală, în sensul de respectarea instituțiilor mai democratice, deci nu par atrași de extremă”, susține Ovidiu Voicu.
Și la capitolul implicării, România se află în top (57%), urmată de Irlanda (54%) și de Finlanda (53%), Cea mai scăzută implicare în acțiuni civice este în Cipru (31%), Luxemburg (33%) și Suedia (34%).
Participare mare, dar spre extremă?
Apetența tinerilor pentru participarea la vot pare a fi în legătură cu partidele de extremă dreapta.
În România, de pildă, un sondaj IRES din luna martie arată că tinerii între 18 și 35 de ani ar vota la europarlamentare în proporție de 15% Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în timp ce 18% ar opta pentru Alianța PSD-PNL și 14% Dreapta Unită.
La alegerile parlamentare, tinerii preferă AUR (16%), USR (14%), PNL (14%) și PSD (12%).
În privința participării la vot, 58% declară că vor merge cu certitudine și 25% că probabil da.
Analistul Ovidiu Voicu susține însă că nu se poate face o corelare între participarea la vot și atracția față de partidele extremiste, sondajul IRES fiind contrazis de cel al Comisiei Europene.
„Nu cred că se poate face o corelație între eventuala participare mai mare a tinerilor la vot și o atracție față de partidele extremiste. Dimpotrivă, sondajul prezentat de Comisia Europeană pare să indice că tinerii au o inclinație spre a respecta democrația. Tinerii păreau mai apropiați de valorile europene decât de valorile suveraniste”, spune pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.
Sondajul IRES determină aparentele cauze ale atracției tinerilor spre partidele extremiste.
- Prima ar fi erodarea încrederii în democrație – 67% dintre ei spun că au foarte puțină (37%) sau puțină încredere (39%) în democrația din România.
- În al doilea rând, ar fi lipsa de încredere în partidele politice (doar 4% încredere) și parlament (9%).
- Interesul pentru viața politică este și el la un nivel foarte scăzut – 72% spun că nu sunt deloc sau foarte puțin înteresați de politică.
Problema principală în România, inclusiv în rândul tinerilor, rămâne dezinteresul față de viața politică, afirmă analistul Ovidiu Voicu.
„Sondajul IRES arată mai degrabă un dezinteres față de politică, simpatia față de zona AUR era o formă de revoltă specifică vârstei și datorată nemulțumirii față de partidele mainstream. Cred că în România problema principală rămâne dezinteresul. Ține mai mult de vârstă decât de o preferință valorică”, spune pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.
Cu toate acestea, tinerii dau dovadă de un optimism sănătos și peste 60% cred că ar putea să schimbe lucrurile în România.
Mai mult, ultimele sondaje de opinie arată că AUR și SOS, cele două partide suveraniste, au scăzut în ultima perioadă. De pildă, potrivit INCSOP, AUR a coborât în aprilie la 16,7% de la 20,6% în martie, iar SOS a căzut de la 6,4% la 4,5%.
Tinerii, TikTokul și extremiștii
Tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani reprezintă majoritatea utilizatorilor de TikTok din România, adică peste 95%, arată raportul think tank-ului românesc Global Focus, care a studiat impactul mesajelor politice pe rețelele sociale.
Același segment de vârstă reprezintă aproape 63% dintre utilizatorii Instagram, rețea socială deținută de compania Meta.
Facebook – rețeaua socială cu cei mai mulți utilizatori din România, 9,5 milioane – are doar 40% dintre utilizatori cu aceste vârste.
În România, în topul liderilor de partide cei mai urmăriți de pe TikTok câștigă de departe extrema dreaptă.
George Simion (AUR) are 413.000 de urmăritori și Diana Șoșoacă (SOS), peste 271.000, arată o analiză făcută de ENTR, un proiect european care generează și urmărește conținutul pe teme europene.
În Franța, Jordan Bardella, șeful partidului Rassemblement National, are peste un milion de followers pe TikTok și este cel mai urmărit lider de partid. Formațiunea sa este cunoscută pentru retorica anti-imigrare și pentru poziția pro-Kremlin.
În Germania, cei mai urmăriți sunt Ulrich Siegmund, Alice Weidel și Tino Chrupalla de la Alternative für Deutschland (AfD). Cei trei însumează peste 710.000 de urmăritori.
Bulgaria deschide topul cu Kostadin Kostadinov, liderul partidului de extremă dreapta Văzrajdane. Partidul este al treilea grup politic din Parlamentul de la Sofia și este văzut ca o grupare prorusă, xenofobă, antisemită și ultranaționalistă, arată analiza făcută de ENTR.
Printre tinerii români există și o tendință clară spre autoritarism – 75% și-ar dori lideri puternici.
Situația nu este însă particulară României.
Un Barometru realizat la finalul lui 2023 de Fundația pentru o Societate Deschisă arată că 42% consideră că un regim militar este o modalitate bună de a guverna o țară, în timp ce 35% sunt în favoarea unui lider „puternic” care renunță la alegeri și parlament.
În Italia, procentele scad la 24 și, respectiv, 32%.
Aceste date sunt în corelație cu acelea legate de democrație, pentru că Barometrul menționat arată că procentul cetățenilor care consideră că democrația este cea mai bună formă posibilă de guvernare scade la 55% în rândul tinerilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
