Linkuri accesibilitate

Pensionar în România | Milioane de bătrâni trăiesc de pe o zi pe alta. „Nu facem decât să împărțim sărăcia”


Pensia medie a crescut, însă nu suficient cât să asigure un trai decent pentru toți pensionarii. (Imagine generică)

Mai bine de jumătate din pensionarii români nu își permit un trai decent din indemnizația pe care o primesc de la stat.

Potrivit statisticilor publicate de Institutul Național de Statistică, în ultimul an, pensia medie din România a crescut cu aproximativ 225 de lei, de la 1.423 de lei până la 1.650 de lei. Deși majorarea pare una substanțială, inflația a anulat mare parte din această creștere.

„Pensiile au crescut valoric, numai că inflația 'roade' din aceste creșteri. Chiar dacă inflația va fi 4% în acest an, nu trebuie să ne uităm la această cifră, ci la creșterile pe coșul de consum. Adică trebuie să ne uităm la cât costă cele mai cumpărate produse de către români. Spre exemplu, o pâine costa acum vreo trei ani 2,5 lei, iar acum media a ajuns la 4,5 lei, la fel și sucurile carbogazoase care înainte costau 3 lei o sticlă de 2l, iar acum au ajuns la 4,5 sau 5 lei sticla. Aceeași regulă se aplică și la legume și toate produsele care sunt cele mai cumpărate de români”, a declarat pentru Europa Liberă, analistul financiar Claudiu Vuță.

2,5 milioane de pensionari încearcă să supraviețuiască

Potrivit acestuia, pentru un român cu o pensie de 800 - 900 de lei, singura preocupare este asigurarea traiului zilnic. Acesta nu are vreun motiv să se gândească vreodată la o vacanță, sau la o investiție.

„Pe el îl interesează să aibă ce să pună pe masă și dacă are bani de medicamente. Acești români duc o viață foarte grea. Numai că realitatea românilor care încearcă să supraviețuiască nu se compară cu cea a declarațiilor politice pe care le dau partidele indiferent că sunt la putere sau nu. Politicieni încearcă să dea mesaje pozitive, care să liniștească oamenii și să scoată în evidență o guvernare pozitivă bună”, a mai afirmat Vuță.

Datele publicate de Casa Națională de Pensii Publice pentru luna mai arată că peste 1,2 milioane de români au o pensie sub 1.000 de lei. Dintre acestia, 350.000 au o pensie mai mică de 500 de lei, iar alți 340.000 de pensionari câștiga între 501 și 700 de lei.

2,5 milioane de pensionari români, adică aproximativ jumătate din numărul totali, câștigă sub pensia medie de 1.650 de lei. La polul opus, media unei pensii în rândul magistraților se ridica, în luna mai, la 19.946 de lei.

Soluția pe termen lung

Analistul financiar este de părere că nu există vreo soluție pe termen scurt, pentru că „nu ai cum să dai, de mâine, pensii de 1.000 de euro".

„Noi nu avem niciun plan de țară prin care să creștem bunăstarea. În prezent, nu facem decât să ne împărțim sărăcia. Mi-ar plăcea să văd o trecere graduală de la un Pilon I la un Pilon II de pensii care va produce randamente nominale în funcție de de fiecare contributor. Cât ai plătit la pensie cu randament, cu investiții, atât vei primi la pensie peste 35 de ani”, a mai spus membrul Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Conform specialistului, soluția majorării vârstei de pensie nu este viabilă.

„Nu va rezolva nimic, doar va mai amâna cu încă doi ani, timp în care statul, în mod ipocrit, speră ca mulți din acei oameni să dispară fizic și să nu le mai plătească nimic. Liberalii propun acum ca până în 2024 se ridice nivelul de contribuție la pilonul II la până 4,75%. Însă haide să fim și mai generoși și să ne propunem ca în fiecare an până în 2035 să îl ridicăm cu 0,25% pe an. De ce nu facem asta? Ar însemna că în vreo 10-15 ani vom duce contribuția de la 3,75% cât e acum undeva la 8%”, afirmă Claudiu Vuță.

Potrivit acestuia, România trebuie să își asume faptul că pilonul I de pensii va fi întotdeauna pe deficit.

„Nu ai cum să duci pilonul I pe excedent în condițiile actuale ale structurii populației. Este un sistem de tip leverage, unde statul vine și pune bani de la buget pentru a plăti pensile, uneori mai mult, alte ori mai puțin, în funcție de cum sunt împrumuturile și cum merge economia în anul respectiv”, a conchis Vuță.

*Articol de Paul Barbu

XS
SM
MD
LG