Linkuri accesibilitate

România vrea să angajeze 1.000 de oameni pentru regândirea sistemului de pensii. Costul reformei: 100 mil. de euro


În 2021, România începe, din nou, reforma pensiilor.

Sistemul de pensii nu este sustenabil, explică autoritățile de la București, care au inclus reforma pensiilor în Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), în baza căruia România poate primi aproape 30 de miliarde de euro, bani europeni, pentru revenirea după pandemie.

Reforma sistemului de pensii, realizarea ei, dincolo de efectele asupra pensionarilor, a viitorilor pensionari sau asupra bugetului de stat, costă. Prețul ajunge la 100 de milioane de euro, potrivit anexelor la PNRR publicate de Guvern.

Cât costă reformarea sistemului de pensii

În linii general, cele 100 de milioane de euro merg către:

  • costuri cu personalul suplimentar (17.650.433 euro);
  • stimulente pentru personalul propriu (14.867.484 euro);
  • costuri sistem informatic integrat în primul an (15.705.919);
  • costuri sistem informatic integrat în cel de-al doilea an (23.000.000);
  • securitate cibernetica și reziliență (14.000.000);

Pentru realizarea reformei, Guvernul anunță înființarea a 800 de posturi (temporare, pe șase luni) pentru persoane cu studii superioare și 200 de posturi pentru persoane cu studii medii. Persoanele cu studii superioare vor avea un salariu de 6.935 de lei, costul total ajungând la 800 x 6.935 lei = 5.548.000 lei.

Cele 200 de persoane cu studii medii vor avea salarii de 4.623 de lei, costul total ajungând la 924.600 de lei.

Cheltuiala cu salariile, pentru cele șase luni, cât vor dura contractele, este de 6.618.233 lei/lună x 6 luni = 39.709.398 lei (8.146.354 de euro).

Noii angajați, chiar și temporari, vor avea însă nevoie și de condiții optime de muncă, așa că Executivul anunță că va cumpăra, cu 1.600.164 de euro:

  • 1.000 de birouri;
  • 60 de imprimante, multifuncționale;
  • 1.000 de computere;
  • 1.000 de scaune;
  • 1.000 de dulapuri;

La reforma pensiilor nu vor lucra doar noii angajați temporari; pentru „personalul propriu”, executivul a pregătit stimulente în valoare de 14.867.484 de euro, distribuite după cum urmează:

I.1. - Stimulente personal propriu:

€ 14,867,484

Cheltuieli salariale personal propriu(6 luni în 2021):

Case teritoriale de pensii (și casele locale de pensii) = 47

personal propriu = 25 persoane/CTP

Număr personal propriu din casele teritoriale de pensii = 25 x 47 =1175 persoane

Personal propriu din Casa Națională de Pensii Publice = 56 persoane

Total personal propriu = 1175 + 56 = 1231 persoane

Cheltuieli lunare cu personalul propriu: 4.090 lei/persoană x 1231 persoane = 5.034.790 lei

Cheltuieli pe 6 luni: 5.034.790 lei/lună x 6 luni = 30.208.740 lei (aprox. 6.197.300 EURO)

€ 6,197,300

Cheltuieli salariale personal propriu (7 luni din anul 2022):

Cheltuieli pe 7 luni: 5.034.790 lei/lună x 7 luni = 35.243.530 lei (aprox. 7.230.184 EURO)

€ 7,230,184

Cheltuieli salariale personal propriu în 2023:

personal propriu = 48 persoane

Cheltuieli lunare personal propriu: 4.090 lei/persoană x 48 persoane = 196.320 lei

Cheltuieli pe 12 luni: 196.320 lei/lună x 12 luni = 2.355.840 lei (aprox. 480.000 EURO)

€ 480,000

Cheltuieli salariale personal propriu în 2024:

personal propriu = 48 persoane

Cheltuieli lunare personal propriu: 4.090 lei/persoană x 48 persoane = 196.320 lei

Cheltuieli pe 12 luni: 196.320 lei/lună x 12 luni = 2.355.840 lei (aprox. 480.000 EURO)

€ 480,000

Cheltuieli salariale personal propriu în 2025:

personal propriu = 48 persoane

Cheltuieli lunare personal propriu: 4.090 lei/persoană x 48 persoane = 196.320 lei

Cheltuieli pe 12 luni: 196.320 lei/lună x 12 luni = 2.355.840 lei (aprox. 480.000 EURO)

€ 480,000

Costurile reformei pensiilor mai includ, 4.000.000 de euro pentru un contract de consultanță cu Banca Mondială, în vederea „susținerii realizării noului cadru legal”.

Pentru sistemul informatic integrat (în primul și al doilea an) vor fi cheltuiți, în total, 38.705.919 de euro. Investiția include:

  • Re-licențiere Oracle; Licențiere optimizata a tehnologiilor si aplicațiilor Oracle utilizate;
  • Actualizarea aplicațiilor existente la noile tehnologii; rescriere cod si testare compatibilizare aplicații curente cu noile tehnologii Oracle
  • Digitalizarea arhivei de documente a Casei Naționale Pensii Publice din Romania (CNPP), scanarea și/sau colectarea de metadate din arhiva fizică existentă (istorică și relevantă) în CNPP;
  • Retehnologizare infrastructurii națională de imprimare și scanare, echipamente de imprimare și scanare descentralizată, software de management și integrare, servicii de mentenanță și garanție pentru 5 ani;
  • Înlocuirea stațiilor de lucru și a licențelor de operare și aplicații locale, inclusiv sisteme antivirus și securitate cibernetică
  • Soluție Enterprise Resource Planning; Soluție software de management integrat si digital al resurselor si operațiunilor interne ale CNPP ( bugete, achiziții, salarii, gestiuni bunuri;

Ce se reformează cu 100.000.000 de euro

Avem un sistem de pensii care nu este echilibrat, consumăm mai mult decât avem. Anul trecut au fost 16 miliarde de lei transferați de la bugetul de stat la pensii, anul ăsta 17 miliarde, au fost multe decizii proaste luate de politicieni (...) Trebuie să venim cu o reformă. Trebuie să le spunem părinților noștri că nu putem să continuăm așa. Vom avea o nouă lege a pensiilor”, a spus, miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, la prezentarea publică a variantei PNRR pe care România a trimis-o încă de luni Comisiei Europene. Planul este acum analizat de experții Comisiei.

Potrivit lui Ghinea, reforma propusă în PNRR vizează favorizarea pensiilor mici atunci când vor avea loc majorări ale pensiilor (dar fără modificarea ponderii totale din PIB), recalcularea tuturor pensiilor, introducerea posibilității ca, cei care doresc, să poată rămâne în activitate peste vârsta legală de pensionare.

Recalcularea pensiilor

Pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii, Guvernul propune o nouă formulă, „care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.”

Potrivit PNRR, obiectivul general al reformei sistemului de pensii este „realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității”. În linii generale, Planul propune:

1) Asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislație a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice.

2) Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici și se vor menține ca pondere în valoare totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

3) Întărirea principiului contributivității astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.

4) Asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii, din format electronic şi/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.

5) Digitalizarea Casei Naționale Pensii Publice din Romania (CNPP) și a structurilor teritoriale pentru automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale cu beneficiarii, dar și pentru creșterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite.

6) Digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.

Modificarea categoriilor care poate beneficia de pensie anticipată se numără printre măsurile care vor fi propuse de Ministerul Muncii, arată PNRR, fără detalii concrete însă.

O altă problemă semnalată în PNRR este diferența dintre femei și bărbați în privința câștigurilor, care este chiar mai mare la pensie. În România, femeile câștigă cu 4% mai puțin decât bărbații, dar decalajul de pensii între femei și bărbați este de 28%. Reforma propusă de Guvernul de la București include măsuri menite să diminueze acest decalaj.

Recalcularea pensiilor ar trebui finalizată până în trimestrul 4 din 2022.

Video | Noaptea Muzeelor: cele mai importante momente
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:02 0:00
XS
SM
MD
LG