Amendamentele depuse de guvernul Ciucă la proiectul de lege privind pensiile speciale au fost „negociate și convenite” cu Comisia Europeană, metodă „inacceptabilă”, care demostrează „ipocrizia și iresponsabilitatea Comisiei în relația cu sistemul judiciar din România”, acuză patru asociații de magistrați într-o scrisoare deschisă.
Documentul a fost trimis șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului european pentru justiție, Didier Reynders.
Cele patru asociații semnatare sunt:
- Asociația Magistraților din România (AMR) - condusă de Andreea Ciucă;
- Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) – Dana Gîrbovan;
- Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) – Florica Roman;
- Asociația Procurorilor din România (APR) – Elena Iordache.
Magistrații, uniți în spirit antieuropean cu polițiștii din penitenciare
Este vorba de aceleași asociații care în timpul guvernării Dragnea (fost lider PSD, condamnat la închisoare pentru corupție) nu au luat poziție împotriva modificărilor Codurilor Penale și legilor justiției, criticate de toate organismele internaționale.
Unele asociații, cum este UNJR, au fost suspectate de legături cu PSD. Dana Gîrbovan, de pildă, a fost propusă ministru al Justiției în guvernul Viorica Dăncilă.
E îngrijorător pentru că vedem astfel de valori suveraniste și antieuropene într-o zonă unde ar trebui să fie elita societății, oameni care au și educație, și resurse. E îngrijorător pentru evoluția societății.Ovidiu Voicu, sociolog și analist politic
„Cerem Comisiei Europene să își asume întreaga responsabilitate pentru situația dezastruoasă în care se află în prezent sistemul judiciar, confruntat cu o criză gravă de resurse umane, și să oprească imediat această așa-zisă «reformă».
Orice modificare substanțială a statutului magistraților ar trebui să se facă în condiții de stabilitate în sistem, mai ales în ceea ce privește resursele umane, stabilitatea și atractivitatea carierei judiciare”, se arată în scrisoarea deschisă a celor patru asociații de magistrați.
Analistul politic și sociologul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că aceste asociații au fost dintotdeauna împotriva reformelor.
„Au fost mereu antireformiste, nu au devenit brusc antieuropene. Sunt aceiași oameni care erau alături de așa-zisa reformă Dragnea, iar acum blochează orice schimbare benefică în justiție”, spune Voicu.
Un ton similar, puternic anti-UE, adoptă și politiștii din penitenciare, care joi au protestat în fața reprezentanței Comisiei Europene la București împotriva preconizatelor modificări la pensiile militarilor.
Într-un comunicat de presă, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor acuză Comisia Europeană că „se amestecă în politica internă a țării” și că „șantajează” Parlamentul să adopte legea pensiilor militare în forma dorită de Bruxelles.
„Comisia Europeană îi transformă pe polițiștii, militarii și polițiștii de penitenciare în cobaii Europei (…) Guvernul a vândut apărarea, ordinea publică și siguranța românilor pe 1,4 miliarde de euro”, susțin sindicaliștii.
Suveranismul și naționalismul bântuie România
Explicațiile pentru mesajele antieuropene transmise de magistrați și politiști țin de doi factori, mai explică analistul Ovidiu Voicu.
„Sunt două tipuri de explicații, una e cea economică, directă, oamenii își apără privilegiile. S-au obișnuit să fie printre privilegiații țării - pensii speciale, vârstă de pensionare scăzută - și e pentru prima oară când se pune serios în discuție să piardă o parte dintre acestea. Mai e și partea de valori care ne arată că gândirea naționalistă, antiglobalistă, antieuropeană există și e puternică”, spune el.
Aceste poziționări vin și în contextul în care în ultima perioadă se face tot mai simțită o amplificare a mesajelor naționaliste și suveraniste din partea AUR. La unul dintre mitingurile partidului s-a folosit sloganul „Nu ne vindem țara”, utilizat de muncitori la începuturile anilor 1990 în timpul protestelor.
Dar ideea răzbate și din programul politic al acestui partid, iar analogiile cu mesajele politiștilor din penitenciare, care acuză Guvernul că a primit „directivele în plic” de la Bruxelles și că a „vândut” apărarea țării și ordinea publică „străinilor” nu pot fi evitate.
Ovidiu Voicu face o legătură între partidul AUR și aceste mesaje antieuropene: „Este o corelare, nu o relație de cauzalitate, între mesajele AUR și cele ale magistraților și politiștilor, în sensul că tipul acesta de valori antieuropene există din totdeauna în România și sunt destul de puternice”.
„Doar că, până acum, au fost împinse mai în străfundul societății de faptul că erau blamate. În ultimii ani, pentru că și în alte părți ale lumii devine rezonabil să ai astfel de opinii, iată, ies la suprafață și au diverse forme, unele sunt politice, AUR și sateliții lui, altele sunt în aceste zone ale societății care strigă azi împotriva Bruxellesului”, mai spune sociologul.
Expert: Îngrijorător e că astfel de curente apar în zona de elită
Chiar dacă opiniile antieuropene și suvernaniste au devenit frecventabile nu doar în România, ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că ele apar într-o zonă de elită a societății: magistratura.
Desigur, nu toți magistrații intră în această categorie, sunt destule asociații care au apărat valorile europene și statul de drept cu consecvență, uneori riscându-și chiar carierele (cum este cazul judecătorului Cristi Danileț). Dar, iată, sunt și alții, cam aceiași, care au alte opinii, arată analistul Ovidiu Voicu.
„E îngrijorător pentru că înseamnă că există un curent puternic în rândul magistraturii care are o astfel de opinie. Iată că sunt destul de mulți, care sunt prinși într-un trecut de care noi am vrea să ne desprindem”, adaugă el.
Magistrații amenință și ei cu proteste și își suspendă activitatea
Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea Dana Gîrbovan, președinta UNJR, și celelalte tribunale și judecătorii arondate somează coaliția de guvernare să retragă proiectul de lege privind pensiile speciale, amenințând cu proteste în caz contrar.
Săptămâna trecută, în data de 31 mai, Curtea de Apel din Cluj a adoptat o rezoluție prin care solicită ca modificările ce vor fi făcute la pensiile de serviciu să nu afecteze magistrații în activitate, ci să se aplice doar pentru viitor, celor care vor intra în sistem.
Judecătorii de la Tribunalul Buzău au aceleași pretenții și au pus deja amenințările în practică. Au decis, printr-o rezoluție, să nu mai soluționeze decât dosarele urgente.
Coaliția se încurcă în proiecte și amendamente
Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR și este mult întârziată, deși despre ea se discută de ani buni, înainte să apară în noul program al Comisiei Europene.
Proiectul de lege votat deja în Senat a fost criticat de Banca Mondială și Comisia Europeană pentru că nu respectă două dintre principiile de bază: contributivitatea și sustenabilitatea.
După o discuție a ministrului Muncii, Marius Budăi, cu reprezentanți ai Comisiei Europene, guvernul a depus o serie de amendamente, care rezolvă însă doar parțial problema și, așa cum a arătat Europa Liberă, sunt prevederi susceptibile de neconstituționalitate.
Este vorba de recalcularea și impozitarea pensiilor în plată ale magistraților, aspecte asupra cărora CCR s-a pronunțat deja în sensul neconstituționalității lor.
Miercuri, PSD a depus un proiect de lege de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor.
Potrivit liderului deputaților PSD, Alfred Simonis, este vorba de abrogarea acestor pensii, nu de impozitarea lor, așa cum era prevăzut în amendamentele guvernului Ciucă.
Principalele modificări aduse pensiilor magistraților
- Judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR și magistrații – asistenți de la Curtea Supremă se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții.
- Vârsta de pensionare va crește etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.
- În perioada 2024-2029 pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente pe 12 luni consecutive la alegere din ultimii zece ani. Din 2024 și până în 2043 perioada de raportare se va mări până la 300 de luni. Magistrații vor fi singurii care vor avea o pensie de 80% din venit, toți ceilalți „speciali” vor avea una de 65%.
- Pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate, dar recalcularea se va face la veniturile nete și nu la cele brute.
- Pensiile speciale ale magistraților vor fi impozitate cu 30% pentru partea necontributivă ce depășește salariul mediu brut pe economie - de 6.700 de lei.
- Actualizarea pensiilor magistraților nu se va mai face în funcție de creșterea indemnizației ca până acum.
- Magistrații nu vor mai putea cumula mai multe pensii speciale.
- Nicio pensie (valoare netă) nu va mai depăși venitul brut din perioada de activitate.
- Personalul auxiliar din instanțe și parchete se va pensiona (etapizat) la 65 de ani până în 2043.
- Pentru personalul auxiliar de specialitate, procentul aferent bazei de calcul va fi de 65%, nu de 80%.
