Cursa companiilor farmaceutice și a echipelor de cercetători de a obține un vaccin eficient, care să protejeze oamenii de noul coronavirus, este în toi. Sunt peste 150 de variante de vaccin în lucru, iar peste 20 au intrat deja în fazele avansate de testare, pentru a-și dovedi eficiența și siguranța pentru organismul uman. Totuși, acesta este doar un prim pas. Partea poate chiar mai dificilă decât obținerea vaccinului în sine va fi distribuirea lui către cât mai mulți oameni, în mod echitabil. Pentru că un lucru este cert, nu vor exista din start suficiente doze de vaccin pentru toți doritorii.
La nivel internațional, mai mulți experți au atras atenția asupra unui pericol care a apărut și cu ocazia altor pandemii: așa-numitul „naționalism al vaccinului”. Dacă fiecare țară acționează pe cont propriu, pe principiul „fiecare pentru el”, există riscul ca acces la vaccin să aibă doar statele puternice la nivel global, care dispun de resurse financiare și economice mari.
Acest lucru se întâmplă deja. Mari puteri precum SUA, Marea Britanie sau Uniunea Europeană în bloc au negociat înțelegeri directe cu cei mai avansați producători care dezvoltă vaccinuri anti-Covid-19 sau le oferă acestora finanțări, pentru a se asigura că vor avea întâietate la achiziția unui eventual vaccin.
Administrația americană a semnat mai multe acorduri cu producători de vaccin, în valoare de peste 6 miliarde de dolari, în cadrul „operațiunii Warp Speed”, în ideea de a avea acces la un vaccin anti-Covid până în ianuarie 2021, arată Harvard Business Review. Franța, Germania, Italia și Olanda s-au aliat și au semnat un acord pentru achiziția de 400 de milioane de doze ale vaccinului dezvoltat de compania AstraZeneca împreună cu Universitatea Oxford. Marea Britanie a bătut palma cu patru producători separați, pentru a-și asigura accesul cât mai larg și cât mai rapid la un eventual vaccin anti-Covid.
„Nu e o cale de a optimiza situația, dacă toată lumea face înțelegeri bilaterale”, spune Seth Berkley, șeful Alianței GAVI, conform Reuters. „Dacă ar fi să vaccinezi toate Statele Unite și toată Uniunea Europeană, de exemplu, cu câte două doze de vaccin, ajungi la 1,7 miliarde de doze. Dacă atâtea sunt disponibile, nu mai rămâne mare lucru și pentru alții”, explică expertul.
„Există riscul ca unele țări să facă exact ce ne temeam – adică fiecare pentru el”, a declarat și Gayle Smith, fost șef al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională.
Nu ar fi prima oară. În 2009, în timpul pandemiei de gripă porcină, care a ucis aproape 285.000 de oameni în toată lumea, dezvoltarea unui vaccin a durat șapte luni, iar statele puternic dezvoltate au apelat la producătorii farmaceutici naționali pentru a-și asigura vaccinul. Comenzile au fost negociate în avans, ca și acum, iar țările sărace au rămas fără acces la vaccin. Distribuția vaccinului s-a făcut deci nu după o nevoie epidemiologică, acolo unde virusul H1N1 lovea cel mai rău, ci în funcție de puterea de cumpărare a statelor, arată un articol din Harvard Business Review.
Cooperarea. Participanții la COVAX au garantat vaccin pentru 20% din populație
Șansa României este doar într-o coaliție și să ne bazăm pe puterea dată de Uniunea Europeană. Nu este o discuție pentru juniori, e o discuție pentru marii jucători.Sorin Paveliu, expert politici de sănătate
Alternativa este cooperarea, într-o schemă de finanțare și sprijin care să asigure acces egal la un eventual vaccin anti-Covid pentru cât mai multe țări, indiferent de puterea lor de cumpărare și de influență. Organizația Mondială a Sănătății (OMS), împreună cu Banca Mondială, Fundația Bill și Melinda Gates și alte organizații din domeniul sănătății au înființat COVAX, o facilitate care permite țărilor semnatare să investească bani în dezvoltarea mai multor vaccinuri anti-Covid (diminuând astfel riscul de a paria doar pe un singur producător, care poate eșua cu vaccinul său), dar și de a-și asigura acces la vaccinul care va apărea primul.
COVAX investește deocamdată în 12 variante de vaccin aflate în lucru, iar scopul este ca această alianță să aibă acces la 2 miliarde de doze de vaccin, până la finalul anului 2021. Semnatarii vor avea garantat accesul la suficiente doze pentru maximum 20% din populația țării. Pentru asta, ar fi nevoie de o investiție de 2 miliarde de dolari. Dozele din eventualul vaccin ar urma să fie împărțite astfel, conform șefului Alianței GAVI, Seth Berkley: 950 de milioane pentru țările cu venituri mari și înalt-mijlocii, 950 de milioane pentru țările cu venituri mici și jos-mijlocii, iar 100 de milioane pentru ajutoare umanitare și focare scăpate de sub control.
Deocamdată, 75 de țări cu venituri mari și-au exprimat interesul pentru a finanța această formulă de cooperare, iar alte 90 de țări cu venituri mici ar urma să beneficieze de vaccin, participând de asemenea la COVAX prin donații.
Desigur, țări cu populații imense, precum Rusia, China sau India, care au și ele în dezvoltare vaccinuri anti-Covid-19, nici măcar nu iau în calcul deocamdată posibilitatea cooperării.
Unde stă România? Sub umbrela Uniunii Europene
„Șansa României este doar într-o coaliție și să ne bazăm pe puterea dată de Uniunea Europeană. Nu este o discuție pentru juniori, e o discuție pentru marii jucători”, explică pentru Europa Liberă medicul Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate.
Și medicul Alexandru Rafila, membru al Comitetului Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății, a explicat într-un interviu pentru Mediafax că „din fericire, noi facem parte din Uniunea Europeană, care încearcă să securizeze vaccinul, în cazul în care va fi disponibil, printr-un fel de rezervare şi prin sprijinirea celor care cercetează aceste produse”.
„În primul rând, acești producători de vaccin sunt comercianți și orice s-ar întâmpla în lumea largă, ei au o datorie față de acționarii lor. Și atunci să nu avem dubii că o piață gigantică și cu prețuri mari, cum este Germania, de exemplu, va avea întotdeauna prioritate absolută față de o piață ca România”, mai explică Sorin Paveliu.
Cu toate acestea, expertul subliniază că deocamdată aceste discuții sunt pur teoretice: „Noi nu știm la ora actuală dacă vom avea un vaccin. Vindem pielea ursului din pădure, nu știm cât va costa, nu știm dacă vaccinul care va apărea va fi eficace, pentru că testele sunt una și realitatea este alta. Sunt foarte multe necunoscute, virusul poate suferi mutații”.
O altă mare problemă este câți oameni vor fi dispuși să se vaccineze, în eventualitatea apariției unui vaccin anti-Covid funcțional. „Să zicem că astăzi avem vaccinul în România. Câți vor vrea să se vaccineze? Avem vaccinul antigripal, îl cumpără cineva? Cei mai mulți cred că s-au vaccinat antigripal 2,8 milioane de oameni într-un an”.
Această cursă de securizare a accesului la un vaccin anti-Covid este inedită, mai ales privind la modul în care statele aleg să subvenționeze practic companii farmaceutice. În afară de purul interes de a avea acces la un vaccin, mai este vorba și de un fel de răsplată economică, arată Sorin Paveliu: de fapt, în mod normal pentru aceste companii nu este rentabil să producă vaccinuri.
„În mod normal, firmele nu s-ar băga să facă un asemenea vaccin, din același motiv pentru care nu se înghesuie să facă antibiotice. Au capacitatea de cercetare, dar nu se înghesuie, pentru că investești enorm în ele, în cercetare și în licențe de vânzare, și apoi într-un an, doi îți apare rezistența la antibiotic. Nu este rentabil pentru ei”, spune Sorin Paveliu.
Deocamdată, România pare să își fi ales calea în cursa pentru accesul la un vaccin anti-Covid: umbrela Uniunii Europene. „Avem de gând să achiziţionăm şi vaccinul, în măsura în care el va fi disponibil, şi medicamentele. De această chestiune se ocupă la noi Ministerul Sănătăţii şi pot să vă spun că Ministerul Sănătăţii a întreprins paşii necesari pentru a fi împreună cu celelalte state din UE, care îşi anunţă intenţia pentru contractarea vaccinului anti-COVID-19, în măsura în care va deveni disponibil. Suntem prinşi în procedură”, a spus președintele Klaus Iohannis.
La finalul lunii iulie, Comisia Europeană a anunțat încheierea unui acord cu producătorii Sanofi și GSK, prin care și-a asigurat accesul la 300 de milioane de doze de vaccin anti-Covid, pe care le va distribui în cadrul unui mecanism comunitar statelor membre UE. Vaccinul dezvoltat de Sanofi și GSK e planificat să aplice pentru licența de comercializare în iunie 2021, dacă trece cu succes de faza a III-a de testare pe oameni.
Cursa pentru vaccinul anti-Covid-19
În prezent, două variante de vaccin sunt în stadiul cel mai avansat de testare și sunt creditate cu șansele cele mai mari de reușită, iar la ele lucrează peste 150 de producători.
Una se bazează pe sistemul clasic de funcționare a unui astfel de vaccin, prin care un adenovirus generic și inofensiv, de tip gripal, este folosit pentru a căra material genetic din noul coronavirus în corpul uman. Organismul va produce anticorpi care vor ști pe viitor să lupte cu boala Covid-19. Britanicii de la AstraZeneca și Universitatea Oxford, dar și cercetătorii din China, sunt în stadiul cel mai avansat pentru a dezvolta un astfel de vaccin, conform Reuters.
O variantă inovativă de vaccin presupune folosirea ARN-ului (acidul ribonucleic), care este modificat în așa fel încât atunci când ajunge în organismul pacientului, învață practic corpul să producă niște proteine asemănătoare noului coronavirus. Organismul va fi păcălit astfel să producă anticorpi care să știe să lupte contra adevăratului coronavirus. Compania americană Moderna, dar și cooperarea dintre Pfizer și germanii de la BioNTech sunt în stadii avansate, în dezvoltarea unui astfel de vaccin.
Facebook Forum