Anchetatorii din Ilfov bănuiesc că mii de astfel de documente ar fi fost contrafăcute în ultimii ani în județul Ilfov și în municipiul București. Dosarul arată cât de ușor se pot falsifica în România documentele necesare șofatului.
Nu e singura investigație de acest fel. În 2021, mai mulți polițiști din Suceava au fost trimiși în judecată pentru că ar fi primit bani pentru a ajuta candidați nepregătiți să obțină permisul de conducere.
Între timp, România conducere clasamentul european al accidentelor rutiere, cu cei mai mulți morți la milionul de locuitori din Uniunea Europeană.
Dosarul din județul Ilfov a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, care a trimis în judecată deja opt persoane, pe care le acuză de fals. Ancheta procurorilor continuă însă în privința medicilor.
Printre cei trimiși în judecată se numără Dinu I. (47 de ani), care, alături de Adrian V., este acuzat de anchetatori că s-ar fi ocupat de falsificarea actelor. În esenţă, cei doi obțineau de la autorități autorizații provizorii de înmatriculare auto, folosindu-se de documente falsificate.
Reţeaua, care funcţiona din 2015, înmatricula inclusiv autoturisme de lux furate din Uniunea Europeană. În șase ani, grupul a înmatriculat prin fals 2.925 de autovehicule.
Permise de Spania şi Irlanda
De exemplu, în rechizitoriu apare cazul unui tată şi al fiului acestuia care, fiind opriţi în trafic de mai multe ori, au prezentat poliţiştilor permise de conducere false, emise de autoritățile din Spania, Italia și Irlanda. În realitate, cei doi nu aveau drept de conducere a maşinilor.
„Vara trecută, când am început să lucrăm la caz, nu anticipam amploarea fenomenului. Vorbim de 11.000 de documente falsificate. Şi asta numai în zona Bucureşti - Ilfov. Și tare mă îndoiesc că sunt singurii de pe piață”, a precizat un poliţist care a lucrat la acest dosar.
Adrian V., cel care falsifica îndeosebi permise de conducere şi acte pentru înmatriculări, cerea între 100 şi 150 de euro pentru fiecare document. Preţul final creştea pe măsură ce apăreau interpuşii.
Fiecare mai adăuga ceva pentru buzunarul propriu, aşa că, în final cel care dorea să-şi cumpere un permis de conducere sau să înmatriculeze rapid o maşină plătea şi 1.000 de euro.
Falsificatorul câştiga din cantitate, în timp ce intermediarii câştigau „la bucată”. Cei din urmă riscau mai mult, trebuiau să găsească clienţi şi să plaseze permisele contrafăcute. Aceste documente nu erau neapărat „emise” de autorităţile din România, ci și de alte state.
Examene medicale formale
Falsurile nu se opreau la înmatricularea ilegală de maşini sau la obţinerea de permise false. În afacere au fost atrase şi două clinici private. Mai departe, intermediarii de documente false recomandau cele două clinici care eliberau fişe medicale fără ca şoferii să fie prezenţi. Câştigau astfel între 50 şi 100 de lei de la fiecare solicitant.
Administratorii celor două clinici, ambii medici, sunt şi ei cercetaţi sub control judiciar pentru că ar fi realizat fictiv examinări medicale pentru obținerea sau preschimbarea permisului de conducere.
Într-un caz separat, în urmă cu o săptămână, procurorii din Ilfov au reţinut zece medici. Ulterior, aceştia au fost plasaţi sub control judiciar şi cercetaţi deoarece există bănuieli că ar fi eliberat fișe medicale necesare pentru preschimbarea permisului de conducere, fără ca vreunul dintre ei să-i vadă pe șoferi la față și să stabilească cu precizie că sunt oameni sănătoși, apți să urce la volan.
Acesta este un dosar conex, cercetările fiind în curs. Suspiciunea anchetatorilor este că cei zece medici ar fi eliberat sute de astfel de documente.
În acest context se poate vorbi de un fenomen al înmatriculărilor sau a permiselor auto false. În februarie, fotbalistul Florinel Coman de la FCSB a fost prins pe autostrada în timp ce conducea cu un permis ucrainean contrafăcut, în condiţiile în care sportivul nu ştie limba ucraineană.
Falsificatorii aleg să contrafacă documente străine deoarece în cazul unui control de rutină aceste documente sunt mult mai greu de verificat de către poliţiştii din teren.
Primul loc în Europa la accidente rutiere
În 2020, România a ocupat primul loc în Europa la accidentelor rutiere soldate cu morţi şi răniţi, cu 85 de victime la un milion de locuitori, numărul victimelor din țara noastră fiind dublu față de media Uniunii Europene (42).
În noiembrie 2020, procurorii DNA destructurau aşa numita „fabrică de permise” de la Suceava. După o serie de percheziţii la Serviciul de Permise Suceava și a Registrului Auto Român, anchetatorii au ridicat peste 1,2 milioane de euro, 790.000 de lei, 12.000 de dolari și 1.500 de lire sterline, bani în numerar.
Au mai fost găsite 37 de ceasuri de lux, 21 de brățări, 18 lanțuri și patru pandantive de aur. Au mai fost ridicate și opt mașini de lux. Banii ar fi fost obţinuţi din mită pretinsă pentru obținerea permiselor de conducere de către diverse persoane, cât și din înmatricularea ilegală de autoturisme.
Pilotul de raliuri Constantin „Titi” Aur este expert în conducere defensivă. El spune că principala cauză a accidentelor grave din România este produsă de lipsa de conştientizare şi de educaţie a şoferilor care conduc pe drumurile publice.
„Cele mai multe accidente grave sunt produse de cei care au trecut legal printr-o şcoală de şoferi. Desigur, există şi un procent din aceste accidente produse de cei care obţin fraudulos un permis de conducere. Cine sunt aceştia? Analfabeţii şi interlopii care nu dau doi bani pe şcoală”, spune Titi Aur.
Acesta este de părere că persoane care folosesc documente false pentru a conducere și produc accidente cu victime ar trebui acuzați de tentativă la omor sau omor cu premeditare.
„E criminal să dai drumul pe stradă unora fără examen auto. Repet, sper ca numărul acestora să fie cât mai mic. Reducerea accidentelor grave se poate face doar prin conştientizarea şoferilor prin educaţie rutieră făcută corect”, a declarat pentru Europa Liberă pilotul Titi Aur.
