Un număr neidentificat de români neșcolarizați au obținut, în ultimii cinci ani, permise de conducere în județul Suceava, reiese dintr-un rechizitoriu întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA) obținut de Europa Liberă.
Anchetatorii au deferit justiției 34 de persoane, printre care polițiști sau instructori auto. Aceștia sunt descriși de procurori ca membri ai unei grupări infracționale ce facilita obținerea de permise de conducere în schimbul unor sume de bani.
Cei mai mulți dintre cei care apelau la rețeaua de la Suceava erau persoane nealfabetizate. Pentru că nu știau să citească, acestora li se șopteau de către polițiști rezultatele la proba teoretică a examenului sau li se permitea să participe la acesta cu căști.
DNA a documentat doar fapte comise în anul 2020 și a aflat că aproximativ 100 de persoane au obținut permisul de conducere cu bani. Instituția arată însă că modul de operare infracțional nu a apărut subit anul trecut, ci are rădăcini mai vechi. La Suceava, s-ar fi vândut permise de conducere cel puțin din anul 2015, dacă nu și de mai devreme.
Problema persoanelor neșcolarizate cu permis de conducere
DNA a anchetat Serviciul de Permise de la Suceava timp de un an și a descoperit o „implicare generalizată a funcționarilor în activități infracționale”.
Nu doar șefi de Poliție din cadrul serviciului, ofițeri sau agenți ar fi fost implicați – potrivit DNA – în activitățile infracționale, ci și instructori auto, patroni ai unor școli de șoferi sau persoane fizice care aveau rolul de intermediari. Plata se făcea în euro.
„Fraudarea probelor teoretice pentru obținerea permisului de conducere atât categoria B, cât și celelalte categorii superioare reprezentau o activitate infracțională ale cărei rădăcini se întind anterior anilor 2015”, au concluzionat procurorii DNA, potrivit rechizitoriului.
În timpul anchetei, procurorii au identificat mai multe persoane care nu știu să scrie și să citească, deci care nici nu aveau cum să învețe regulile de circulație, care au oferit mită pentru a promova proba teoretică.
DNA amintește în actul de acuzare de propunerile legislative eșuate din ultimii ani, prin care Legislativul a propus limitarea accesului la permisul de conducere celor care nu au absolvit minimum opt clase. Obținerea permiselor de către aceste persoane, în condițiile în care proba teoretică implică învățarea regulilor de circulație și promovarea unui test scris, ridică mari suspiciuni privind corectitudinea evaluării, consideră DNA.
Mare parte din cei care au oferit mită la Suceava pentru permise sunt din această categorie: a persoanelor neșcolarizate.
„S-a constatat din actele dosarului faptul că persoanele care apelau la serviciile grupului infracțional se încadrau într-o anumită tipologie, de regulă fiind vorba de persoane neșcolarizate sau școlarizate formal, care nu dețineau cunoștințe minime pentru a citi și scrie. Mediile din care proveneau aceste persoane, deși nu prezintă relevanță deosebită pentru cauză, era reprezentat de mediul rural sau comunităților de etnie romă, în aparență cu un nivel al traiului foarte scăzut”, se arată în rechizitoriu.
Modus operandis
Teoretic, supravegherea video a examenilor teoretice în România este obligatorie din 2017. La Suceava, însă, din motive nedeslușite de procurori, reprezentanții Serviciului pentru Permise au montat camere de supraveghere abia pe 3 decembrie 2020, după descinderile din acest dosar.
Lipsa supravegherii video a favorizat fraudarea examenelor, membrii rețelei având metode prin care îi ajutau pe cursanți, contracost, să promoveze.
Ionuț Obreja era comisar-șef în cadrul Serviciului. Este acuzat de DNA de mai multe infracțiuni, printre care luare de mită sau constituire a unui grup infrațional organizat.
În 2020, unele examene au fost filmate de investigatorii DNA. Materialele adunate i-au determinat pe anchetarori să concluzioneze că Ionuț Obreja obișnuia să le comunice rezultatele cursanților prin ceea ce procurorii numesc „metoda șoptelii”.
„Comunicarea se realiza într-o manieră organizată și presupunea ocuparea de către candidat a unui anumit loc în sala de examinare (de regulă cel situat în imediata apropiere a biroului deținut de către lucrătorul de la sala de examinare) pentru ca inculpatul Obreja Radu Ionuț, din poziția pe care o ocupa, să observe ecranul stației de lucru și să poată comunica pe un ton scăzut, într-o manieră cât mai conspirată, răspunsurile corecte aferente chestionarului”, se arată în rechizitoriu.
Același Obreja, spun procurorii, obișnuia să se plimbe prin spatele cursantului cu care avea o înțelegere și să îi șoptească rezultatele.
DNA arată în rechizitoriu că „ajutorul” presupus a fi fost oferit de Obreja nu era necondiționat. În funcție de suma de bani pe care cursantul o oferea, putea primi două tipuri de „servicii”. Fie i se șopteau toate răspunsurile corecte din prima, fie primea ajutor din momentul în care greșea două întrebări.
„Cu titlu de principiu, abordarea grupării infracționale și în special a liderului acesteia era de a acorda suport pentru toate întrebările sau pentru un număr cât mai mare de întrebări, remunerația financiară fiind direct proporțională cu acest număr”, arată procurorii.
O altă metodă, folosită mai rar, era aceea ce a permite cursanților care ofereau mită să intre cu o vestă pe care eram amplasată tehnică de comunicare la distanță. Astfel, aceștiau putea primi răspunsurile prin cască.
Costul era de 1.000 și 3.000 de euro și diferea în funcție de ajutorul dat, județul cursantului sau chiar etnia acestuia.
În cadrul anchetei lor, procurorii au descoperit 94 de persoane, multe dintre ele nealfabetizate, care au apelat la gruparea infracțională pentru a frauda total sau parțial examenul teoretic de obținere a permisului de conducere. Perioada în care DNA a supravegheat Serviciul de Permise de la Suceava a fost ianuarie – noiembrie 2020.
Banii
Perchezițiile din acest dosar au avut loc la finele anului trecut. În rechizitoriu sunt menționate și sumele mari de bani pe care anchetatorii le-au găsit la inculpați. De la comisarul-șef Ionuț Obreja, de pildă, vor să confiște 85.000 de euro și 7.000 de lei, bani pe care acesta i-ar fi primit ca mită. Polițistul nu este de acord cu decizia anchetatorilor și a contestat în instanță măsura asiguratorie.
Polițistul Ionel Perijoc este și el inculpat în acest dosar. În mașina sa, pe 26 noiembrie 2020, procurorii au descoperit 201.900 euro, 58.980 lire sterline, 4.200 dolari SUA și 29.953 lei, bani care au fost puși sub sechestru și pe care polițistul nu îi poate justifica.
Sume mari de bani au fost găsite și la alți inculpați. La unul dintre ei, al cărui nume DNA nu l-a făcut public, s-au găsit 40.000 de lei și 217.000 de euro. La un altul, 217.000 de lei și 6.400 de euro.
Comisarul-șef Ionuț Obreja nu a recunoscut faptele imputate de DNA. Ba mai mult, recent, ofițerul a dat în judecată DNA și cere daune de 500.000 de euro acuzând instituția că a furnizat presei informații din dosarul său, fapt care l-a prejudiciat.
„S-a ajuns prea departe, dincolo de ce inseamna ancheta penala, urmarire penala, faza nepublica a procesului penal, prin publicarea in mass-media locala si nationala a unor pasaje trunchiate din dosarul instrumentat de DNA Serviciul Teritorial Suceava, prin care s-a creat o presiune suplimentara asupra judecatorilor investiti cu solutionarea cererilor formulate de inculpat”, a declarat avocatul Bogdan Voronca, pentru Monitorul de Suceava.
Fostul șef de la Permise din Suceava ar fi fost protejat în activitatea sa infracțională, spune DNA, chiar de șeful Serviciul Județean de Protecție Internă Suceava.
„În scopul asigurării protecției juridice a activității infracționale de corupție desfășurată la nivelul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.Î.V) Suceava, în perioada 2017 -2020, inculpatul Timu Florin Constantin, în calitate de șef al Serviciul Județean de Protecție Internă Suceava, ar fi pretins și, ulterior, ar fi primit de la inculpatul Obreja Radu-Ionuț, în mod direct sau prin intermediar, diverse sume de bani (cuprinse între 2.000 și 90.000 euro) și un autoturism în valoare de aproximativ 9.000 euro, pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu legate de informarea organelor de urmărire penală”, se arată într-un comunicat al DNA.
România și accidentele rutiere
Potriviti statisticilor, în România, un om e rănit grav sau ucis într-un accident rutier în fiecare oră.
În ultimii 10 ani, numărul accidentelor grave a scăzut, dar România rămâne țara cu cele mai multe accidente rutiere din Uniunea Europeană: 22.836 anul trecut, dintre care 6.272 accidente grave.
În 2020, cele mai multe decese în accidentele rutiere au avut loc chiar în județul Suceava, 79, potrivit unei centralizări efectuate de Europa Liberă, în baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
