Europa Liberă a încercat miercuri să obțină puncte de vedere de la mai mulți politicienii de la PSD și PNL în legătură cu decizia Universității „Babes-Bolyai”, care a decis că „suspiciunile de plagiat în cazul Lucian Bode se confirmă în marea lor majoritate”.
Niciunul dintre cei pe care am încercat să îi contactăm, cu excepția deputatului PSD Alfred Simonis - care a spus că e în vacanță și nu poate comenta „ceva la care nu se pricepe”, nu a răspuns întrebărilor transmise prin SMS de Europa Liberă. Aceștia nu au răspuns nici la telefon.
Printre cei abordați se numără președintele PSD, Marcel Ciolacu sau președinta interimară a senatului, Alina Gorghiu.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru a declarat, miercuri, că este vorba de o situaţie care se tranşează în instanţa de judecată şi nu se poate pronunţa înainte de un verdict, menţionând că, la fel ca şi în orice alte cazuri, premierul României cere respectarea legii.
„Din datele pe care le am, ministrul de Interne a oferit deja o poziţie publică în legătură cu acest material de informare pe care l-a transmis Universitatea Babeş-Bolyai. Nu este singura analiză care s-a făcut, deci nu o să comentez acum nici această analiză şi nici altele care au avut deja loc în legătură cu această teză. Iar în contextul în care există o procedură în instanţă legată de această lucrare m-aş opri aici cu comentariile”, a afirmat Dan Cărbunaru.
Andrei Țăranu - Premierul are aceeași problemă
Politologul Andrei Țăranu spune că reacția premierului era previzibilă.
„Domnu Ciucă are exact aceeași problemă și de asta rezolvă o problemă academică cu o problemă juridică. Sună destul de absurd, dar asta se întâmplă în realitate. Până la urmă, și domnu Ciucă tot asta așteaptă”, explică Țăranu, care spune că tranșarea unei astfel de probleme în instanța de judecată poate dura extrem de mult, „până la calendele grecești.”
Un alt element semnificativ este decizia Curții Constituționale care poate declanșa modificări legislative în urma cărora plagiatul este exonerat după trei ani.
„Politicienii de acuma nici nu vor mai reacționa probabil la povestea asta cu plagiat.”
Nici partenerii de guvernare nu aveau de ce să reacționeze, spune Țăranu. Mai degrabă ei ar prefera să fie ținuți departe de astfel de subiecte.
„PSD a avut propriile sale probleme cu domnu Ponta, cu Robert Negoiță, cu diverși puneți, între ghilimele, doctori și doctoranzi. Așa că subiectul ăsta, cum spun, îi lasă reci. Probabil că vor evita spre cinstea lor, în ultimă instanță, genul ăsta de scandaluri cât vor putea.”
Nici alegătorii nu sunt sensibili la subiectele legate de furtul intelectual și de aici lipsa de sancțiuni la adresa ministrului de Interne în interiorul partidului. El reprezintă practic vârful aisbergului plagiatului în educație.
Numai că un cerc „extrem de subțire” de cetățeni înțeleg ce înseamnă o teză de doctorat, ce înseamnă, cum să spun, o, calitatea academică, ce înseamnă plagiatul.
„Nu uitați că asta e un lucru foarte grav, doar că el se petrece într-o asemenea manieră de masă, încât nici nu cred că mai poate să fie relevant. Nu uitați că toți elevii din România, din clasa 0 probabil până în clasa a doisprezecea, sunt învățat să copieze fie de pe Wikipedia. Cred că așa este normal și atunci chestia asta cu plagiatul devine extrem de ambiguă”, explică Țăranu.
Va exista însă o consecință a pleiadei de acuzații de plagiat la adresa politicienilor din ultimii ani realizate de jurnalista Emilia Șercan, în viziunea lui Andrei Țăranu - descurajarea clasei politice de a mai vrea să fie deținătoare de cele mai diplome academice.
„Nu mai vrea nimeni să mai facă doctorate în momentul ăsta. După epoca Gabriel Oprea cred că subiectul, mai ales pentru politicieni, s-a cam încheiat”, concluzionează Țăranu.
Investigația lucrării lui Bode
Lucian Bode a susținut la UBB, în 2018, lucrarea de doctorat cu titlul „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual”, sub îndrumarea coordonatorului prof. univ. dr. Adrian Liviu Ivan.
Comisia de Etică a universității s-a autosesizat cu privire la posibile pasaje plagiate în urma unui articol publicat în PressOne de jurnalista Emilia Șercan, în care se menționa că Bode ar fi plagiat 18,5% din conținutul lucrării sale.
Pentru examinarea lucrării, UBB a cooptat în Comisia de etică și membri externi, mai exact pe profesorul Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford și pe profesorul Alin Fumurescu de la Universitatea din Houston.
În timpul procedurii, Comisia a cerut atât de la Lucian Bode cât și de la conducătorul acestuia de doctorat, Adrian Ivan, puncte de vedere.
Profesorul Ivan a refuzat să ofere unul, înștiințând însă universitatea, prin avocat, că intenționează să o cheme în judecată deoarece, din punctul său de vedere, comisia de verificare a tezei a fost „nelegal constituită și că încalcă decizia CCR 364/2022”.
O reacție similară a avut și ministrul Lucian Bode, care a intentat deja un proces împotriva universității clujene.
În schimb, ministrul de interne a remis comisiei un punct de vedere în care neagă acuzațiile.
„Apreciez, cu regret, că articolul de presă asupra căruia m-ați invitat să prezint un punct de vedere nu are un caracter academic, fiind un demers fără relevanță științifică”, a transmis Bode.
Acesta a continuat: „Nu pot formula un punct de vedere asupra părerii personale a autoarei unor acuzații netemeinice și cu o certă motivație politică, formulate fără o minimă pregătire de specialitate în domeniul studiilor de securitate și relațiilor internaționale și, cu atât mai puțin, în domeniul securității energetice și managementului resurselor.”
A contribuit Ionuț Benea.
