Dacă Ludovic Orban și-a propus să apere familia, credința și națiunea, Florin Cîțu și-a propus să facă partidul mai liberal.
Orban: Moțiunea mea este liberal conservatoare
PNL trebuie să reafirme şi să promoveze valorile fondatoare ale naţiunii române moderne, spune Ludovic Orban, adică drepturile şi libertăţile individuale, familia, credinţa creştină, potrivit moțiunii cu care actualul președinte al PNL candidează pentru un nou mandat.
În moțiunea sa de 40 de pagini, intitulată „Partidul Național Liberal Forța Dreptei”, Orban propune taxe mici, responsabilitate bugetară, digitalizarea completă a partidului şi principii precum transparenţă, competenţă și integritate.
„Partidul Naţional Liberal trebuie să-şi asume rolul unei clarificări doctrinare în politică în următorii ani prin reafirmarea şi promovarea valorilor fondatoare ale Partidului Naţional Liberal şi ale naţiunii române moderne: drepturile şi libertăţile individuale, familia, credinţa creştină şi naţiunea. (...) Partidul Naţional Liberal este şi trebuie să rămână un partid naţional, prin apărarea valorilor care definesc poporul român, cu specificul nostru tradiţional, religios creştin, multicultural, multietnic şi, în acelaşi timp, un partid liberal, prin promovarea principiilor democratice liberale de dezvoltare economică care apără drepturile şi libertăţile individuale, democraţia, separaţia puterilor în stat, egalitatea în faţa legii şi egalitatea de şanse”, spune Ludovic Orban.
Orban susține că moțiunea sa este una „liberal-conservatoare” și că respinge „toate curentele neo-marxist-progresiste”.
„Moţiunea mea este una liberal-conservatoare. Susţinem valoril fundamentale pe care PNL le-a avut permanent în acţiunea sa politică şi în programele sale politice. Suntem un partid naţional, care are vocaţia de a apăra işi reprezenta interesele fundamentale ale României. Obiectivul pe care noi l-am stabilit este unul extrem de ambiţios, dorim o Românie puternică, o România care să fie o putere economică la nivel european, o Românie inteligentă”, a spus Ludovic Orban.
El a spus că și-a probat aptitudinile în cei peste 30 de ani de carieră politică, timp în care a fost constant atât în promovarea ideilor liberale cât și în împiedicarea punerii în practică a programelor retrograde.
Cu o zi înainte să-și depună moțiunea de candidat, Orban a făcut un ultim apel la alegătorii liberali să analizeze „foarte serios candidaturile” și să „decidă liber în funcție de propriul discernământ” conștient de responsabilitatea pe care o are de a decide cine va conduce partidul, „vot de conștiință” despre care a spus că „reprezintă în esență fibra democratică a Partidului Național Liberal”.
Orban a spus că nu are nimic să-și reproșeze și că are „conștiința împăcată și sentimentul datoriei împlinite față de cei care i-au acordat încrederea lor la ultimul Congres”.
„Am ca obiectiv să încep procesul de recâștigare a încrederii românilor în Partidul Național Liberal. Am ca obiectiv să refac prestigiul Partidului Național Liberal. Am ca obiectiv să creștem performanța guvernamentală. Am ca obiectiv să asigurăm coeziunea în coaliția de guvernare și capacitatea de a pune în practică programul de guvernare pe care ne-am angajat în fața românilor că îl vom realiza”, a declarat Ludovic Orban.
Alături de el, la anunțarea cadidaturii, lansată la sediul PNL din Aleea Modrogan, s-au aflat zeci de susținători printre care foștii miniștri Violeta Alexandru, Adrian Oros, Ion Ștefan.
Orban a spus că de joi începe campania în toate fililalele județene cărora le va prezenta moțiunea cu care va candida pentru încă un mandat de președinte al PNL.
Actualul premier propune un PNL „mai liberal”
Lui Orban i se opune Florin Cîțu, care a ajuns premier în urma unei mișcări abile făcute de Ludovic Orban, care și-a dat demisia de la conducerea guvernului pentru a nu fi obligat să lase frâiele partidului după rezultatul slab obținut la parlamentarele din decembrie trecut.
Analiștii spun că dacă și-ar fi dat atunci demisia din partid ar fi avut șanse foarte mari să rămână premier și să recâștige acum partidul, mai ales că Florin Cîțu, agreat de președinte, era atunci a doua opțiune a președintelui la șefia guvernului, favorit fiind Nicolae Ciucă, actualul ministru al Apărării Naționale.
Pe treptele partidului cu sediul în Modrogan, flancat de fostul premier PD, Emil Boc, trecut la liberali, și de fostul director de la Realitatea TV, convertit la liberalism, Rareș Bogdan, acum europarlamentar și primvicepreședinte, un apropiat al Cotrocenilor, candidatul Florin Cîțu și-a lansat și el moțiunea la o zi după Ludovic Orban.
Liberalii care-l susțin - până de curând în echipa lui Orban, pe când acesta era premier și împărțea bugetul țării - au aplaudat la fiecare paragraf din discursul lui Cîțu, agitând obiecte cu însemnele promoționale ale PNL: balonașe și stegulețe pe ritmuri rock.
El a făcut referire la susținerea masivă de care s-ar bucura în partid: 32 de filiale, care au semnat pentru susținerea sa.
„Am pornit acum câteva luni de zile cu o echipă mică, dar determinată şi am spus că intru în această cursă să câştig, dar am spus în acelaşi timp că intru în această cursă să construiesc. Şi cred că astăzi se vede că mesajul meu de a face România liberală a prins. Avem, până acum, 32 de filiale care au semnat sau sunt alături de noi în acest demers. Le mulţumesc tuturor celor care sunt astăzi lângă mine, dar nu ne oprim aici, pentru că am intrat în această cursă să unesc PNL. Şi vom încerca până în 25 septembrie să-i avem pe toţi lângă noi, dar, cu siguranţă, după 25 septembrie vom avea întreg Partidul Naţional Liberal în jurul acestei moţiuni 'România Liberală'.”
Într-un mesaj voalat țintit către Ludovic Orban, a spus că „e nevoie de mai mult liberalism în PNL” și a dat asigurări că din „25 septembrie altfel se vor lua deciziile în PNL”.
Cât un program de guvernare
Florin Cîțu candidează sub sloganul „România liberală”, care dă și numele moțiunii astfel lansate, un document programatic sub auspiciile căruia își face cunoscute intențiile ca viitor președinte al PNL.
El propune revizuirea Constituției, desființarea SIIJ, intrarea României în spațiul Schengen, apropierea de moneda euro, creșterea investițiilor și încurajarea antreprenoriatului, digitalizarea ANF și recuperarea prejudiciilor din infracțiuni – toate comandamente ale unui premier și nu ale lider de partid. Unele dintre ele sunt cuprinse deja în programul de guvernare al PNL iar Florin Cîțu, din postura sa de șef al guvernului, putea să ducă la îndeplinirea lor. Atunci când acestea, cum e cazul desființării SIIJ, nu țin mai degrabă de parlament și de voința întregii coaliții aflate la guvernare și nu de cea a unui singur om.
Niciun lider de partid care se respectă, însă, nu ar putea promite că va putea duce la îndeplinire toate aceste promisiuni din simpla postură de șef politic al unui partid, fără a deține și frâiele guvernului. Moțiunea cu care și-a lansat Florin Cîțu candidatura are, mai degrabă, datele unui program de guvernare, care nu este niciodată al unui singur om ci cel puțin al unui partid.
Cîțu propune, de asemenea, renunțarea la perspectiva etatistă și la diminuarea puterii de intervenție a statului, care „continuă încă să fie văzut ca o sursă a prosperităţii şi i se cere intervenţia la fiecare pas” și revigorarea „potențialului inovator și antreprenorial al societății”, accentuând „rolul eroic” al celor care încep o afacere.
„Este nevoie să ne îndreptăm atenţia asupra valorilor autentic liberale precum libertatea, spiritul întreprinzător, responsabilitatea personală. În acest sens, este imperativ să readucem în centrul discuţiei instituţia proprietăţii private şi să descătuşăm spiritul antreprenorial care continuă să fie înăbuşit de reglementări, de o povară fiscală excesivă şi de un aparat birocratic supradimensionat şi ineficient. A sosit clipa să recunoaştem că dezvoltarea poate veni numai în măsura în care avem un cadru instituţional propice economisirii şi alocării resurselor prin mecanismul pieţei libere”, a spus Florin Cîțu.
El a dat asigurări că, sub conducerea sa, „PNL va rămâne un partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creştin-democraţia şi conservatorismul. Lianţii ideologici care unesc toate orientările din interiorul partidului sunt fondul liberal comun şi apartenenţa la mişcarea populară europeană”.
Mulțumit că președintele nu l-a certat
Într-un interviu acordat televiziunii naționale, premierul Florin Cîțu a spus despre președintele Iohannis că i-a fost mereu o „inspirație” și că a schimbat însăși imaginea președinției ca instituție și a modului de a face politică.
„Eu vă spun că președintele Klaus Iohannis a fost mai mult o inspirație pentru mine. Am o relație, și s-a văzut, bună cu domnul președinte, dar este mai mult o inspirație pentru modul în care a ales să facă politică în România (…) După ani de zile în care am avut acel tip de politician vechi și președinte, a venit domnul președinte și a schimbat și imaginea președinției dar și modul în care se face politică în România”, a spus premierul.
Cîțu susține că a discutat cu președintele despre faptul că a fost închis două zile în SUA pentru că a fost prins, în tinerețe, conducând sub influența alcoolului și că președintele nu i-a adresat niciun reproș.
„Am discutat despre eveniment și atât. Nu a fost niciun reproș”, a spus Cîțu despre întâlnirea sa și a președintelui Iohannis la evenimentul consacrat Zilei Marinei pe 15 august
Președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu au participat pe 15 august la ceremoniile organizate de Ziua Marinei, la Constanța, primul eveniment la care Iohannis și Cîțu au mers împreună, după ce informația că premierul a fost reținut în SUA în urmă cu 21 de ani, pentru că a condus băut, a fost publicată săptămâna trecută pe site-ul legalizam.ro. Joi seară, 19 august, premierul a declarat la TVR că a discutat cu șeful statului despre ce s-a petrecut în statul american Iowa „și atât”, fără să ofere alte detalii.
În schimb, despre Ludovic Orban a spus că „ ales un mod foarte urât să iasă din politică”.
Solicitat să comenteze informațiile potrivit cărora Ludovic Orban ar fi consumat alcool înainte de a conduce ședințele de guvern, Cîțu a spus: „Eu nu am băut la nicio ședință de guvern”.
Campania internă în PNL se va desfăşura până pe 15 septembrie când fiecare filială trebuie să se pronunţe asupra moțiunilor celor doi candidați prin vot secret, acordat în colegiile directoare judeţene.
Congresul PNL nu înseamnă doar alegerea conducerii naționale. Între 1 iunie și 15 iulie au avut loc adunările generale ale organizațiilor locale. În perioada 1 iulie - 10 august au fost organizate conferințele județene de alegeri.
