Potrivit The Guardian, politicienii vizați au fost contactați de persoane care foloseau filtre deepfake pentru a-și altera înfățișarea și vocea în timpul apelurilor video. Printre politicieni se numără Rihards Kols, șeful Comisiei de afaceri externe din Parlamentul Letoniei, parlamentari din Estonia și Lituania, dar și britanicul Tom Tugendhat, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Comunelor.
Incidentul a survenit în timp ce starea precară de sănătate a lui Navalnîi și arestările protestatarilor care îl susțin au generat numeroase critici la adresa Rusiei din partea puterilor și instituțiilor internaționale.
Tom Tugendhat a scris pe Twitter că Putin și Kremlinul sunt „slabi și înspăimântați” de proteste și de schimbarea pe care ar putea să o aducă Navalnîi, în timp ce Rihards Kols a distribuit o fotografie care arată dublura lui Leonid Volkov, un aliat al lui Navalnîi, în apelurile video.
Cei mai probabili suspecți sunt Vovan și Lexus, un cuplu de comedieni ruși cunoscuți pentru atacurile lor la adresa criticilor Kremlinului și care au pus la cale farse similare și în trecut. În 2018, cuplul bănuit că ar avea strânse legături cu serviciile secrete ale Rusiei, a reușit să îl păcălească pe Boris Johnson, la acea vreme ministru de externe al Marii Britanii, după ce unul dintre ei a pretins, într-o convorbire telefonică, că este premierul Armeniei.
Cei doi, pe numele reale Alexei Stolyarov și Vladimir Kuznetsov, au fost acuzați de mai multe ori că ar colabora cu oficialitățile Kremlinului și că acțiunile lor sunt motivate politic. Ei au respins acuzațiile, dar motivul acțiunilor lor rămâne incert.
În 2017, cei doi s-au dat drept Petro Poroshenko, fostul președinte al Ucrainei, într-un apel telefonic cu autoritățile din Muntenegru, cu o zi înainte de o întâlnire importantă a oficialilor din Muntenegru cu oficialii NATO. Acțiunea a fost văzută ca o încercare de a sabota șansele Muntenegrului de a adera la NATO.
Într-un caz mai recent, cei doi au avut-o ca țintă pe Kamala Harris, vicepreședintele Statelor Unite. În 2020, în timpul campaniei electorale pentru alegerile din Statele Unite, ei au pus la cale un apel telefonic fals din partea activistei pentru mediu Greta Thunberg și au pretins că ar avea detalii incriminatorii despre Donald Trump.
Chiar dacă cei doi ar opera independent și nu ar fi coordonați de Kremlin, oficialii din Moscova au un istoric bogat de intervenții politice prin atacuri cibernetice, hacking și răspândire de știri false.
Ce este deepfake și cine este în spatele unor astfel de atacurilor cibernetice?
Deepfake-ul este o formă de conținut digital care poate altera înfățișarea unei persoane sau chiar genera conținut de la zero. Acest tip de conținut are potențial de dezinformate și a fost folosit în trecut pentru distribuirea de știri false pe internet. Tehnologia deepfake se bazează pe inteligență artificială pentru a genera sau a manipula conținut de tip video sau audio. Acest conținut poate fi folosit mai apoi pentru promovarea campaniilor de dezinformare.
Sunt de notorietate acuzațiile legate de implicarea Rusiei în strategii de influențare a alegătorilor din Statele Unite, iar după evenimentele din 2016, aceasta a fost una dintre temele analizate intens și la alegerile din 2020.
În spatele unora dintre aceste incidente se află compania Internet Research Agency din Sankt Petersburg, o instituție pentru răspândirea de știri false de tip trolling. Agenția este deținută de oligarhul rus Yevgeny Prigozhin, un apropriat al lui Putin.
În martie 2021, FBI-ul a lansat o alertă oficială privind operațiunile de influențare cibernetică, prevenind publicul despre fenomenul deepfake. Documentul avertizează că în următoarele 12-18 luni este foarte posibil să fim martori la utilizarea de conținut sintetic pe scena internațională.
Alerta este bazată pe descoperiri din sectorul privat care documentează conținutul sintetic și profilurile false generate pe platformele de socializare din Rusia și China.
*Articol tradus și redactat de Irina Breilean, stagiară Europa Liberă
