Linkuri accesibilitate

Filtru anti-dezinformare, folosit de Facebook în România. Expert: Românii sunt relativ vulnerabili la știri false


La mai puțin de trei săptămâni de alegerile parlamentare, Facebook a lansat, în premieră pentru spațiul românesc, un program de verificare a informațiilor. Semnalul este unul pozitiv, crede Nicolae Țîbrigan, expert LARICS, dar subliniază că vor exista și „efecte perverse”.

Practic, prin acest program, lansat în parteneriat cu agenția franceză de știri AFP, atunci când o informație este evaluată ca falsă, va ajunge la un număr mai redus de persoane.

În plus, paginilor și domeniilor care distribuie în mod repetat știri false li se va reduce activitatea de distribuire, li se va elimina capacitatea de a câștiga bani de pe platformă și de a face publicitate. Totodată, în momentul în care o postare este marcată ca fiind falsă, Facebook va avertiza persoanele care văd postarea sau ar dori să o distribuie.

Odată cu lansarea din România, programul va cuprinde 18 limbi la nivel global, dintre care 15 țări europene.

Întrebați cum au ales România, reprezentanții Facebook ne-au explicat că țin cont de mai mulți factori atunci când aleg să lanseze acest program într-o țară, dar apropierea alegerilor este un element „care ajută la prioritizare”.

„Se pare că eficiența acțiunilor de până acum era sub așteptări, așa marile companii social-media și-au extins rețeaua de parteneri pentru fact-checking. Și asta datorită, mai cu seamă, Codului UE de bune practici privind dezinformarea. Potrivit acestuia, marile platforme de socializare sunt obligate să trimită anual rapoarte de referință privind acțiunile întreprinse privind combaterea acestui fenomen în mediul digital, iar asta duce la o responsabilizare mai mare față de consumatorii finali ai informațiilor”, explică, pentru Europa Liberă, Nicolae Țibrigan, expert al Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare (LARICS) din cadrul Academiei Române.

Cu toate că, în preajma alegerilor se intensifică fenomenul dezinformării, inclusiv în România, pentru alegerile din acest an, lucrurile vor sta diferit, în sensul în care vor apărea „niște excese periodice în materie de fake news” și nu campanii „coordonate, așa cum a fost cazul în 2017, 2018, 2019”, argumentează expertul LARICS. Motivul este reprezentat tocmai de aceste noi măsuri impuse de Facebook.

Totuși, subliniază el, situația în România nu este „nici bună, nici teribilă”, mai cu seamă că românii sunt „relativ vulnerabili în a crede în teorii ale conspirației, adică 39% conform raportului GLOBSEC 2020, iar România e în top 3 state din Europa Centrală și de Est”.

Cele mai multe dezinformări care circulă pe social media au avut ca temă pandemia de coronavirus sau teme conexe – purtatul măștii, vaccinarea sau restricțiile adoptate de Guvern. „Dacă intensitatea lor aparent s-a estompat, dar asta nu înseamnă că vor dispărea deja tradiționalele proteste din Piața Victoriei”, este de părere expertul LARICS. Mai multe proteste, relativ restrânse, au avut loc în Piața Victoriei împotriva măsurilor implementate de autorități în încercarea de a opri creșterea numărului de cazuri de coronavirus.

De altfel, aproape jumătate dintre români cred că știrile false pot manipula opiniile populației, 32% spun că acest fenomen riscă să amenințe democrația, dar, cu toate acestea 2 din 10 români distribuie știri false pe rețelele de socializare, arată rezultatele unui studiu realizat la comanda Mediastandard.

În opinia lui Nicolae Țibrigan, deocamdată asistăm doar la o continuitate a perioadei în care fake news-urile distribuite în contextul alegerilor par a fi niște glume pe lângă amploarea vortexului dezinformator despre pandemia de coronavirus, unde linșajele digitale, bâtele retorice, culpabilizarea colectivă, sau polarizarea pe criterii socio-economice sau criterii de vârstă sunt la ordinea zilei”.

Cu toate acestea, el se așteaptă ca impactul programului lansat de Facebook să fie unul masiv în ceea ce privește prevenirea și combaterea dezinformării digitale, mai ales pe teme social-politice, dar și „imperios necesar pentru igienizarea spațiului informațional din România”.

Un rol important îl vor juca și utilizatorii care vor avea rolul de avertizori ai dezinformărilor online, iar rețeaua de socializare îi va pune în legătură cu verificatorii independenți care au marcat respectivele postări ca fiind false sau contrare politicii Facebook.

„Dar nu trebuie să excludem și efectele perverse”, avertizează el.

Deja mă aștept ca designerii și consumatorii de știri alternative să se închidă în grupuri secrete – echo chambers – să emigreze pe alte platforme mai nerestrictive, sau să demareze campanii publice de autovictimizare”. El atrage atenția că dezinformările pot trece pe conținut video, pe YouTube, de exemplu, acolo unde Google s-a dovedit „mai inert” în combaterea dezinformărilor dogitale.

Expertul dă, în acest sens, exemplul Republicii Moldova, unde Facebook nu a fost folosit drept canal principal de distribuire a dezinformărilor, „campaniile negative, denigrările se făceau pe canale alternative – Telegram sau YouTube”.

Facebook Forum

Cine este Antony Blinken, viitorul secretar de stat SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
XS
SM
MD
LG