Zeci de rezerviști din Brăila și Galați, unii cu vârste apropiate pensionării, au primit ordine de chemare la centrele militare județene, ca să își clarifice situația.
În timp ce Armata spune că este o procedură standard, care are loc anual atunci când apar schimbări de procedură, subiectul este discutat în spațiul public în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Cazul unui profesor de 57 de ani a ieșit în evidență, după ce acesta a transmis o scrisoare publică prin care cere explicații premierului și ministrului Apărării.
Ministerul Apărării spune însă că documentul are acest nume pentru că așa este definit în legislație, iar activitatea de la centrele militare din Brăila și Galați este doar o verificare a rezerviștilor.
„Am solicitat o statistică astfel încât să vedem că nu rezultă o dinamică deosebită anul acesta, în contextul special al situației de securitate de la granițele Ucrainei. Nu există o dinamică deosebită în ceea ce privește activitățile de rutină pe care le desfășoară centrele militare județene. Este aproximativ la fel”, a spus purtătorul de cuvânt al MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, pentru Europa Liberă.
Claudiu Degeratu, expert în securitate internațională și studii strategice, nu crede că subiectul face parte dintr-o acțiune organizată.
„Nu cred că avem o direcție clară, cu o sursă precisă, o entitate statală sau non-statală care începe acum să lanseze dezinformare pe tema mobilizării. Cred că e o combinație între persoane care au comportamente teribiliste și exagerări de presă. Dacă era dezinformare ca la carte, am fi avut niște purtători de mesaje cu mai multă credibilitate. Pentru moment îl avem pe Popescu din nu știu ce localitate, de care nu știe nimeni”, a spus el pentru Europa Liberă.
Mai mult, purtătorul de cuvânt al MApN a adăugat că a fost implicat în anii 1999-2000 la o astfel de acțiune, iar atunci rezerviștii au participat la ședințe de tragere în cele două săptămâni de pregătire. „Vă dați seama, în contextul de astăzi, cum ar fi sunat o astfel de activitate?”
„Activitatea chiar este una de rutină, am desfășurat-o în fiecare an și o vom desfășura și de la anul încolo”, a transmis purtătorul de cuvânt. El a explicat că primirea ordinului de chemare este dată de modificările privind situația rezervistului.
„Mobilizarea rezervei Armatei este prevăzută în Constituție. Într-o situație excepțională - Doamne ferește! - în care va fi nevoie, Constituția spune că este decretată de președinte cu aprobarea Parlamentului”, a mai spus reprezentantul Armatei.
De ce sunt chemați rezerviști cu afecțiuni medicale?
Plecând de la cazul profesorului Traian Anghel, purtătorul de cuvânt al Armatei a afirmat că „situația medicală nu se clarifică la prezentarea la centrul militar județean”.
„Se cere o adeverință medicală pentru a avea o evidență actualizată a stării medicale. În situația în care chiar ar fi nevoie de mobilizarea rezerviștilor, în baza acelei adeverință, atunci când se prezintă la unitate este prevăzută o vizită medicală și cu siguranță o clarificare la comisia medico-militară. În situația în care există o problemă de sănătate, o comisie formată de mulți medici face o evaluare care are încadrare juridică: apt pentru acțiuni combatante, apt militar doar pentru anumite tipuri de acțiuni sau inapt, cu scoaterea din evidența militară”, a explicat generalul de brigadă Spînu.
Cum se prezintă România pe flancul estic?
Mobilizarea rezerviștilor pentru un eventual război a fost dezmințită inclusiv de ministrul Apărării, Vasile Dîncu. El a declarat că România nu este în situaţia de a fi parte din conflict, chiar dacă Rusia ar invada Ucraina.
Claudiu Degeratu spune că, în cazul României, nici nu putea fi vorba de o implicare directă într-un eventual conflict, ci eventual de oferirea de sprijin Ucrainei.
„Nu prea e clară relația bilaterală cu Ucraina. Dacă am venit cu ceva inițiative, nu s-a văzut la CSAT, că ne-am oferi din oficiu ajutorul. Asta s-a văzut din toate precizările posibile. Și din ultimul interviu al domnului Aurescu rămâne ca România să primească o cerere de la Ucraina dacă dorește ajutor. Noi nu ne oferim din oficiu ajutorul, ceea ce este destul de discutabil, pentru că se putea face o declarație de intenție mai proactivă”, a spus expertul.
„Noi n-am anunțat nici măcar că am alertat forțele naționale, chiar dacă în secret. Probabil că o parte dintre ele sunt alertate, dar ne e frică să provocăm Rusia”, a afirmat Degeratu.
Ce s-a decis în CSAT
Rolul României în contextul actual a fost prezentat de președintele Klaus Iohannis după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării de săptămâna trecută. Printre acțiunile întreprinse de statul român au fost enumerate:
- dialogul permanent și la toate nivelurile, caracterizat de președinte ca fiind „extrem de dens și de substanțial”, în cadrul NATO, cu Statele Unite ale Americii, în cadrul OSCE și al Uniunii Europene;
- analiza unei „game întregi de acțiuni potențiale” și capacitatea de răspuns la tacticile hibride ale Rusiei, de la atacuri cibernetice, dezinformare și propagandă, până la utilizarea energiei pentru atingerea unor obiective politice;
- implicarea în demersurile diplomatice privind adoptarea deciziilor la nivelul NATO și UE;
- transmiterea „fără echivoc” Federației Ruse a intereselor de securitate și îngrijorărilor țării noastre;
- reitererarea susținerii pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, precum și pentru consolidarea rezilienței acestora.
- creșterea numărului de militari ai țărilor aliate, dar în special americani, pe teritoriul țării pentru descurajarea acțiunilor Rusiei;
- purtarea de discuții la nivel european cu privire la impunerea de sancțiuni în cazul unei invazii în Ucraina;
- pregătiri pentru gestionarea unor eventuale valuri de refugiați;
- urgentarea procedurilor de revizuire a legilor referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
„România riscă să aibă o imagine de profitor”
Claudiu Degeratu spune că reprezintă un semn de claritate faptul că România nu a venit cu inițiative proprii ieșite din comun, pe de o parte, dar pe de altă parte riscă să aibă imaginea afectată.
„România riscă în acest moment să aibă o imagine de profitor al crizei, să încercăm să profităm încât să vină trupele americane, franceze sau NATO și să nu prea contribuim la sprijinul direct pentru Ucraina. Acum era momentul să demonstrăm că suntem furnizor de securitate în zonă. Ne lăudăm că am reușit noi să convingem NATO, dar NATO a fost convins de atitudinea Rusiei”, a spus el, pentru Europa Liberă.
El a atras atenția și asupra faptului că, pe flancul estic, România nu are același aranjament de securitate ca Polonia și țările baltice: „Trupele NATO sunt acolo pentru descurajare, iar în România doar pentru instruire și training, la fel și forța rotațională americană, vine doar pentru exerciții și instruire.”
Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe tema crizei din Ucraina
Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească luni pentru a discuta despre criza ucraineană, Washingtonul avertizând că va contesta dur Moscova în legătură cu consolidarea masivă a trupelor sale, care a generat temeri că Rusia se pregătește să invadeze Ucraina.
În ciuda faptului că Moscova a declarat că nu intenționează să declanșeze un conflict, temerile privind o incursiune iminentă au crescut în ultimele zile, ceea ce a determinat Statele Unite și Marea Britanie să avertizeze, pe 29 ianuarie, cu privire la sancțiuni economice „devastatoare” împotriva Rusiei.
În acest timp, Washingtonul și aliații săi își intensifică eforturile pentru a descuraja orice invazie în Ucraina. Tensiunile au crescut după ce Moscova a masat peste 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, iar Statele Unite au declarat că sunt pregătite să riposteze la orice „dezinformare” prezentată de Moscova la sesiunea Națiunilor Unite.
Ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a promis pe 29 ianuarie că vocile Statelor Unite și ale aliaților „sunt unitare în a cere rușilor să dea explicații”.
„Vom intra în sală pregătiți să îi ascultăm, dar nu ne vom lăsa distrași de propaganda lor”, a spus ea despre reuniunea Consiliului de Securitate, la postul de televiziune ABC News.
Rusia, care deține dreptul de veto în Consiliu, va încerca probabil să blocheze desfășurarea reuniunii solicitate de SUA în cadrul organismului format din 15 membri „dar Consiliul de Securitate este unificat. Vocile noastre sunt unite în a le cere rușilor să dea explicații”, a declarat Thomas-Greenfield.
