Cei mai mulți primari consultați de Europa Liberă, de la toate partidele, spun că introducerea unui prag ar fi fost necesară. Opiniile se împart când discuția ajunge la nivelul acestui prag.
Să fie 250.000 de lei, adică 50.000 de euro, 9.000 de lei, sau deloc, cum a decis, în cele din urmă, Parlamentul miercuri, 5 aprilie - la finele unor dezbateri extrem de controversate?
Ne-au răspuns pentru Europa Liberă Emil Boc PNL, primarul Clujului, Constantin Toma PSD, primarul din Buzău, Adrian Teban PNL, primarul din Cugir, Emil Drăghici, primar independent în comuna Vulcana-Băi din Dâmbovița, Gherghe Damian (ex PSD) din Ciugud, una din cele mai moderne comune din România și primarii USR din Câmpulung Muscel și Bacău, Elena Lasconi și, respectiv, Lucian Viziteu.
Unii dintre edili se plâng că legislația penală nu este clară și pot ajunge prea ușor să fie acuzați de abuz în serviciu.
„Dacă ne uităm la acordarea salariilor și indemnizațiilor, «nici dracu' nu știe» cum trebuie acordate (la nivel de Primărie, n.r). Mă întreabă zilnic colegii primari despre asta și le zic: «naiba să-i ia, eu nu mai știu cum să pot aplica legea»”, se plânge președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, primar în comuna Vulcana-Băi din Dâmbovița.
Din acest punct de vedere și mențiunea „cu știință” ar fi necesară, susțin mai mulți dintre primarii consultați.
Totuși, o analiză a Europei Libere pe cele aproximativ 100 de dosare de abuz în serviciu, cu prejudiciu sub pragul de 250.000 de lei, soluționate de instanțele din România din 2017 până în prezent arată că în majoritatea spețelor intenția a fost vădită.
„Este necesar un prag valoric pentru că el este impus de decizia Curții Constituționale. Stabilirea valorii pragului este de competența exclusivă a Parlamentului României”, s-a rezumat să transmită pentru Europa Liberă primarul PNL al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, totodată președinte al Asociației Municipiilor din România.
În schimb, primarul USR din Câmpulung Muscel, fosta realizatoare TV Elena Lasconi, califică introducerea pragului drept „o mârlănie” și o formă mascată de a acoperi furtul.
„Dacă furi un televizor nu e nicio problemă, adică trebuie să furi zece televizoare ca să fie infracţiunea de furt. Până unde mai mergem cu hoţia în ţara asta. Mi se pare undă verde pentru a fura”, exclamă Lasconi.
În opinia ei, menţiunea Curţii Constituţionale cu privire la necesitatea unui prag dovedeşte că instituţia ar reprezenta „o adunătură de politruci”.
Nivelul financiar de la care o infracțiune devine gravă nu a fost niciodată un subiect de discuție în cadrul administrației locale din comuna Ciugud, susține primarul Gheorghe Damian. Conduce localitatea din 2000, candidând independent la ultimele alegeri, după ce a fost exclus de pe listele PSD, în 2017.
Comuna este lider la absorbția de fonduri europene între localitățile din mediul rural.
„Pragul acesta, mic, mare, nici nu are atâta importanță, atâta vreme cât una din calitățile angajatului într-o funcție publică și unul dintre principiile care trebuie să îi guverneze activitatea este integritatea. Toți cei care lucrăm cu banii publici trebuie să înțelegem importanța acestui termen”, a spus edilul.
Nu doar la fondurile europene, unde achizițiile și întocmirea contractelor este minuțioasă, cât și la achizițiile publice obișnuite, dacă ești condus de integritate „nu prea ai cum să greșești și să faci un abuz”, completează Damian.
Pragul de 9.000 de lei, „aproape ridicol”
De altă părere este însă primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, totodată președinte executiv al Asociațiilor Municipiilor din România.
El spune nu doar că pragul este important ci și că acesta trebuia menținut la nivelul inițial, de 250.000 de lei, adică 50.000 de euro.
Funcționarii unei primării de municipiu semnează sute de documente și greșeala ar fi aproape inerentă, crede el.
Fără să fie printre cele mai mari din țară, un oraș precum Buzăul „rulează în acest an proiecte de 100 de milioane de euro”, exemplifică primarul.
„Împărțiți pragul acela de 50.000 de euro la 100 de milioane și vă dă 0,0005 lei. Închisoarea prevăzută e de la 2 ani la 7 ani, dacă nu e închisoare e oricum amendă, care poate fi mai mare decât prejudiciul cauzat din greșeală. Și mă refer strict la cine greșește, unde e intenție, să fie cercetați, condamnați dacă e cazul.”
Amenda prevăzută de proiectul de lege actual, până la nivelul pragului de la care ilegalitatea intră sub incidență penală este între 20.000 - 200.000 de lei.
Deși reprezintă echivalentul a trei salarii brute minime, actualul prag de 9.000 de lei este „aproape ridicol”, mai ales că e unul fix, adaugă primarul Constantin Toma.
„Trebuie să ai un câmp de toleranță, poți face din eroare abuzul.”Constantin Toma, primarul Buzăului (PSD)
Și alți primari ai municipiilor ar opta pentru existenţa unui prag mai mare, care să nu expună mult prea uşor aleșii și funcționarii unor acte pe care nu le-ar face intenţionat, adaugă Toma.
Președintele Asociației Comunelor, Emil Drăghici, crede că un „cântar” pentru calcularea prejudiciului trebuie să existe, dar unde „să fie fixată limba cântarului” e greu de stabilit.
Ar trebui raportat totuși la indemnizația celui care poate fi învinuit.
„Un «prăpădit» cu indemnizație mică are același prag cu cineva cu o indemnizație mult mai mare, unde și activitățile sunt mult mai ample”, spune Drăghici.
Preşedintele Asociaţiilor Oraşelor din România, Adrian Teban, primar în Cugir, Alba, e de părere că România se poate inspira din exemplul unor ţări din regiune, precum Polonia, sau Cehia.
„Curtea Constituţională zice să existe prag, înseamnă că trebuie să existe, ne putem uita la ţări din jur cu capacitate administrativă asemănătoare, Cehia, Polonia şi trecut comunist şi să ne ghideze la ce cuantum să fixăm.”
În majoritatea țărilor UE nu ar exista prag pentru abuzul în serviciu, iar unde există se referă doar la infracțiuni mai grave, susține fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, în prezent deputat USR și membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților.
Teban: Lipsa unui prag i-ar speria pe funcționari și administrația publică ar fi blocată
A-i expune posibilității de a fi condamnați penal îi poate speria pe primari și pe funcționari, atrage atenția Adrian Teban.
„Interesul este să existe încredere la nivel local, să existe suspiciune asupra oricui nu e un lucru bun. Sunt şi greşeli intenţionate, dar sunt şi greşeli pe care le poţi face. Nici nu trebuie să băgăm frica în toţi funcţionarii că aşa blocăm administraţia. Toată lumea va fugi de răspundere şi vor trimite hârtii de la unii la alţii”, a menţionat el.
„Vor sta cu metri cubi de hârtii nesemnate, de teamă să nu li se întâmple ceva”, întărește și primarul Buzăului, Constantin Toma.
Dacă eşti profesionist şi responsabil în rolul de funcţionar şi mai ales de primar, nu are de ce să îţi fie frică, susţine însă Elena Lasconi.
„Dacă e vorba de o chestie legată de frică, nu ai ce să cauţi în meseria asta, în funcţia de primar, trebuie să fii atent în tot ce semnezi, ai responsabilitate pe viaţă, dar nu e pentru oricine. E pentru oameni capabili, care gândesc.”
Primarul PSD din Buzău face trimitere la „caltaboșii” lui Decebal Traian Remeș
„E un fost ministru al Agriculturii (Traian Decebal Remeș, n.r.) care a făcut pușcărie că a primit niște caltaboși. Să nu exagerăm totuși, așa «trebuie» să mergem toți la pușcărie, 2-3 ani, să ne învățăm minte”, a răbufnit primarul din Buzău, Constantin Toma.
Președintele Asociației Comunelor, Emil Drăghici, spune și el că trebuie făcută o distincție între abuz în serviciu și furt.
„Această asociere nu e adecvată. Ce furt ai făcut dacă ai semnat un act pentru aplicarea unor dispoziții salariale? Furt e, față de bugetul local, dar nu e un furt care ți-a servit ție, poate fi dintr-o eroare. Dacă ne uităm la acordarea salariilor și indemnizațiilor, «nici dracu' nu știe» cum trebuie acordată. Mă întreabă zilnic colegii primari despre asta și le zic: «Naiba să-i ia, eu nu mai știu cum să pot aplica legea».”
Dacă devii mult prea minuțios, riști să încalci principiul bunei-credințe, stabilite de Codul Civil și poți intra sub altă incidență, continuă raționamentul primarul Drăghici.
Constantin Toma, primarul de la Buzău, susține că edilii pot fi ținta unor plângeri neîntemeiate, iar a-i trimite direct în urmărire penală poate pune administrația în impas.
El dă un exemplu chiar din primăria pe care o conduce: fondurile europene pentru proiectul de reabilitare a mai multor străzi din oraș au fost sistate, în urma unor suspiciuni de fraudă venite după depunerea unei plângeri anonime. DNA a clasat cazul relativ repede.
„Nu venim la primării să furăm, ci ne batem să finanțăm cât mai mult proiecte, din bani europeni. Cei care fură, să fie pedepsiți”, conchide Toma.
Achizițiile directe, „sursă” de posibile abuzuri
Spețele în care aleșii și funcționarii pot fi incriminați de abuz în serviciu apar în special la achizițiile publice (licitații) și mai ales la cele directe, atrage atenția primarul din Ciugud, Gheorghe Damian.
„Primăriile comunelor nu sunt mai expuse din punctul acesta de vedere. Și primăriile mari fac achiziții directe, mult mai multe decât primăriile mici, deci cred că e chiar mai problematică situația la ele”, atrage el atenția.
Din septembrie 2022, pragul pentru achizițiile publice directe a fost dublat prin Lege, la 270.000 de lei fără TVA, în cazul achizițiilor de bunuri, respectiv 900.000 de lei fără TVA pentru achizițiile de lucrări.
În ambele cazuri, de la anumite valori în sus autoritatea contractantă trebuie să consulte 3 oferte si sa publice anunțul pe platforma publică de achiziții SEAP - procedura rămâne tot achiziție directă.
În schimb până la 140.000 de lei, fără TVA pentru bunuri si 300.000 lei, fără TVA, pentru lucrări poți achiziționa pe baza unei singure oferte fără a trebui să publici în SEAP.
Din acest punct de vedere, pragul propus inițial de Coaliția de guvernare și aprobat de Senat, de 250.000 de lei, ar fi oferit o plajă generoasă de desfășurare pentru abuzuri sau neglijențe în serviciu care puteau fi sancționate doar cu amendă.
Primarul Buzăului, Constantin Toma, ia apărarea legii achizițiilor. El susține că procedurile în România sunt mult prea stufoase, iar achizițiile directe oferă o formă mai rapidă de procurare a produselor, lucrărilor dorite.
„Înnebunești efectiv uneri, pornești de la o idee, ai un câșigător, stai o grămadă de timp în contestații. Am o firmă a primăriei, am super dotat-o, acționar e Consiliul Local și nu mai poate să bănuiască nimeni că facem prostii și le dăm contractele cu încredințare directă pe reabilitări.”
„Să știți că România a făcut progrese serioase în materie de organizare și transparență a licitațiilor, inclusiv la cele directe avem obligații legat de a le anunța și a le comunica transparent”, adaugă președintele Asociației Orașelor, Adrian Teban.
Ar fi de datoria presei să descopere situațiile în care achiziția directă - mai ales la un nivel la care legea nu prevede obligativitatea publicării în SEAP sau a consultării a trei oferte - facilitează cumetriile sau nepotismele, crede Teban.
Îi salvează expresia „cu știință” pe edilii care comit abuz în serviciu?
Menținerea expresiei „cu știință” în legea privind abuzul în serviciu este o altă problemă discutată intens odată cu votul din Senat. Întrebarea este dacă nu cumva mențiunea legiferează și exonerează de vină pe oricine se încadrează la vorba populară „semnezi ca primarul”.
Primarul din Ciugud nu e de acord cu mențiunea, pentru că le va permite tuturor să invoce faptul că nu au știut că fac ceva ilegal: „Un funcționar care ajunge inculpat nu va admite niciodată că a făcut în cunoștiință de cauză o anumită ilegalitate”, este de părere Gheorghe Damian.
„Până la urmă greșeala e greșeală, nu ai nicio scuză, datoria unui funcționar este să cunoască legislație și să acționeze în consecință.”
Distincţia între greşeala intenţionată şi cea cauzată de volumul de muncă şi de acte semnate de primari, care este de multe ori imens, este esențială, îl contrazice primarul Buzăului, Constantin Toma.
Similar pune problema și preşedintele Asociaţiei Muncipiilor, Adrian Teban.
„Semnez foarte multe lucruri, mi-ar plăcea să ştiu că le semnez toate cu bună ştiinţă, dar până la urmă le semnez şi pe încredere, până la urmă sunt nişte departamente de specialitate şi trebuie să ştie omul că face o prostie”, spune Teban.
Edilul USR al Bacăului, Lucian Viziteu, este pe contrasens față de partidul său în privința acestui aspect și crede că mențiunea „cu știință” este utilă.
„Pot fi situații în care ai un blocaj administrativ sau un număr mare de dosare în lucru, unde un funcționar poate să întârzie și atunci să nu fie acuzat pe nedrept de un astfel de abuz în serviciu, când era o disfuncționalitate a întregii instituții care a cauzat neeliberarea la timp a unui document solicitat de un cetățean. Faptul că se introduce probarea intenției e un lucru bun”, spune el.
Primarul PSD din Buzău îi taxează pe colegii de partid și de coaliție din Parlament
Constantin Toma, deși e de partea votului senatorilor puterii, admite că este deranjant modul „nedemocratic”, netransparent, în care s-a derulat procesul legislativ în cazul unui proiect de asemenea importanță.
Nici până acum, pragul nu este agreat de tot spectrul politic, chiar și de cei din aceeași coaliție, iar asta va transmite un semnal de neîncredere investitorilor.
„Induce temeri, panică, incertitudine nu doar pentru populație și democrație, ci și pentru toți cei care ne privesc, în special investitori; oameni care se uită care sunt riscurile politice și legislative în țara unde vor să investească. Când văd că nu avem un proces de legiferare transparent, care să implice toate părțile, se pot aștepta peste noapte la orice. Și asta ne crește indicatorul de risc investițional.”
„Ne mai mirăm că ratele la bănci sunt mari, sunt mari pentru că prezentăm un risc, dăm dovadă de imaturitate politică, în Parlament”, conchide Constantin Toma.
Decizia CCR care cere prag pentru abuz
Includerea unui prag de la care abuzul în serviciu să poată face obiectul urmăririi penale e prevăzută de Decizia Curții Constituționale 392 din iunie 2017.
„Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”, se menționează la punctul 56 al Deciziei.
Decizia Curții stabilea astfel explicit existența unui prag, sugerat și într-o decizie anterioară, 405 din iunie 2016.
Este motivul pentru care propunerea inițială a Ministerului Justiției, transmisă la finalul anului trecut și care nu includea un prag, a fost corectată pe parcursul traseului legislativ.
Pe de altă parte, aproape 20 de ONG-uri au cerut luni parlamentarilor să adopte proiectul de lege fără vreun prag și de asemenea să excludă și prevederile potrivit cărora abuzul în serviciu ar fi sancționat doar dacă este comis „cu știință” și produce „o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime”.
Existența intenției cu privire la comiterea abuzului nu este menționată în Deciziile Curții; în schimb, precizarea gradului de vătămare adus de eventualul abuz e precizată în hotărârea din 2017.
„Curtea constată că lipsa unor circumstanțieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravități a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă și, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecința deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată și condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării”, scrie la punctul 55 al Decizie din 2017.
Cererile societății civile vin totuși pe fondul contestării frecvente în spațiul public a unor decizii luate de CCR, pe motiv că ar avea un substrat politic.
De altfel, la doar câteva luni de la decizia CCR din 2017 a fost emisă OUG 13 care introducea un prag de 200.000 de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu și a scos sute de mii de români în stradă.
