În urma scandalului public izbucnit după votul de miercuri din Senat, când toți parlamentarii liberali au susținut și votat în bloc amendamentul negociat de liderii coaliției la Vila Lac, PNL și PSD au anunțat revenirea asupra pragului, în sensul reducerii lui de la 250.000 la 9.000 de lei. Dar promisiunea nu a oprit avalanșa de critici.
Tentativa de a dezincrimina, fie și parțial, abuzul în serviciu, sub un prag sau altul (adică în limbaj popular, nu juridic, de a permite furtul sub pragul respectiv), a stârnit indignare.
Prejudiciul de imagine rămâne un fapt. Un fapt de natură a periclita chiar poziția premierului Nicolae Ciucă în propriul partid și, pe cale de consecință, în fruntea guvernului, după cum a aflat Europa Liberă.
Prin OUG 13 bis, PNL face o întoarcere la 180 de grade
Dar, mai ales, rămân marile întrebări referitoare la schimbarea de atitudine a liberalilor față de ianuarie-februarie 2017. Atunci cabinetul PSD, prin ministrul Justiției, Florin Iordache, a semnat Ordonanța de Urgență a Guvernului 13, care fixa un prag al abuzului în serviciu la 200.000 de lei.
Era chiar pragul de care însuși liderul PSD și șeful informal al Executivului, Liviu Dragnea avea nevoie ca să scape de acuzațiile care i se aduceau în dosarul în care era inculpat și în baza căruia a fost ulterior condamnat și arestat.
La vremea respectivă, liberalii s-au pronunțat vehement împotriva OUG 13, iar președintele Klaus Iohannis s-a dus în ședința de guvern tocmai pentru a bloca emiterea ordonanței. Potrivit Constituției, președintele țării, parte a puterii executive, conduce ședințele de Guvern la care ia parte.
Protestele uriașe de stradă izbucnite atunci au făcut înconjurul lumii, reacția Comisiei Europene și a altor organisme internaționale a fost vehementă, iar cabinetul PSD a dat înapoi, abrogând Ordonanța, prin OUG14.
Liberalii, alături de USR, au capitalizat politic protestele și nemulțumirea populației care lupta pentru independența justiției. PNL a susținut puternic atunci politicile anticorupție, adică inclusiv pedepsirea abuzului în serviciu, sintagmă juridică relevantă în cazuri de corupție și furt.
Multe voturi, puține delimitări
Acum, după șase ani, deși liderii coaliției Marcel Ciolacu, președinte PSD, și Nicolae Ciucă, premier și președinte PNL, au anunțat că la Camera Deputaților (decizională) că va fi susținut un prag valoric de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu, nu există multe voci în PNL care să se delimiteze de cele întâmplate la Senat. La votul de miercuri din Comisia Juridică nu a existat nici măcar o abținere din partea liberală față de formula decisă la Vila Lac între domnii Ciucă și Ciolacu.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a fost singurul a cărui voce s-a auzit apăsat în spațiul public: „A fost cea mai rușinoasă zi de când am intrat în nenorocita asta de politică, în urmă cu patru ani”, a spus el.
„Nu credeam că voi trăi să văd cum OUG 13 este reinventată cu concursul propriului meu partid, PNL. O mizerie fără seamăn! Culmea e că principalii promotori și inițiatori din cadrul Coaliției de Guvernare stau pitiți și tac ticălos”, a scris prim-vicepreședintele PNL pe Facebook.
„O prostie” care va costa
Ce s-a întâmplat, ce a generat această schimbare de atitudine? Intervievat de Europa Liberă, profesorul și analistul politic Andrei Țăranu crede că nici în 2017 liberalii nu au fost sinceri.
„PNL s-a comportat execrabil în povestea asta. Părerea mea e că n-au fost sinceri nici în 2017. Ați văzut ce târziu au ieșit în stradă și fără prea multă convingere. Pe ei îi interesează mult mai mult să-și țină mulțumiți primarii și președinții de Consilii județene decât poveștile cu anticorupția, care nu mai sunt la modă”, declară politologul Andrei Țăranu.
Dincolo însă de problema moralității, PNL ar fi putut să conștientizeze că această atitudine de susținere a formulei promovate de Liviu Dragnea îi va aduce un mare prejudiciu de imagine. Mai ales că sondajele nu arată prea bine.
PNL are încă un electorat pentru care contează statul de drept și democrația, dar conducerea liberală pare să nu mai țină cont de el.
În plus, susține sociologul Ovidiu Voicu într-o declarație pentru Europa Liberă, există multă incompetență la vârful partidului.
E o calitate politică și morală foarte scăzută a celor care se află la conducerea PNL în acest moment.
„O chestiune cu un potențial evident de a dăuna partidului a trecut prin multe filtre, de la conducerea partidului la specialiștii din Comisia Juridică a partidului și apoi la comisia Senatului. Toți sunt juriști, inclusiv dna. Gorghiu. Deci e și multă incompetență.
Cred că primează interesele unor grupuri care vor să influențeze partidul prin rețelele financiare. Liderii PNL nu au capacitatea să-și dea seama cât îi costă politic astfel de manevre din care li se pare că scot un beneficiu”, spune sociologul Ovidiu Voicu.
Jocul de-a țapul ispășitor dintre PSD și PNL
Din întregul scandal creat de tentativa măririi pragului valoric la abuzul în serviciu, PSD a reușit să iasă cu fața mai curată decât PNL. Își poate permite să paseze responsabilitatea asupra partenerului de Coaliție. În primul rând deoarece și premierul, și ministrul Justiției sunt liberali.
„O prostie mare de tot pe care PNL o va capitaliza negativ”, spune profesorul Andrei Țăranu, și din care PSD va scăpa aplicând formula „nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i miroase”.
„Cred că dl. Ciolacu apasă tare pe accelerație ca toate prostiile să le facă Ciucă pentru ca peste două luni el să iasă uscat și curat”, completează politologul.
Și sociologul Ovidiu Voicu spune că PSD vrea ca până la rotația premierilor să paseze vina pentru orice greșeală asupra PNL: „Dacă PSD are țapul ispășitor la îndemână, de ce să nu o facă?”.
PSD recidivează. Cu ce costuri?
Chiar dacă PNL iese mai ofilit din acest scandal, nici pentru PSD lucrurile nu sunt foarte comode, fie și pentru că repetă o greșeală care aproape că i-a fost fatală în 2017.
„PSD nu este interesat foarte tare de voturile acelui public care se scandalizează. Îl interesează un scandal doar în măsura în care reacția publică îi poate afecta propriul bazin electoral. PSD știe că nu va fi vreodată preferat de către cetățenii care susțin statul de drept și au vederi democratice.
Încearcă din când și dacă iese scandal prea mare se repliază astfel încât să mai reducă din daune, dacă nu, o lasă pe data viitoare. E tactica lor obișnuită”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Andrei Țăranu.
Poziția premierului Ciucă s-a vulnerabilizat și mai mult
Dacă politic, inclusiv în interiorul propriului partid, Marcel Ciolacu nu va avea probleme din simplul motiv că majoritatea liderilor susțin de fapt formula măririi pragului pentru abuzul în serviciu, pentru Nicolae Ciucă lucrurile stau cu totul altfel.
Poziția lui Ciucă în partid se fragilizează, dă apă la moară celor care vor să-l schimbe.
În PNL există deja o grupare care ar vrea să-l înlăture de la conducerea partidului după ce va pierde funcția de premier în urma rocadei la Palatul Victoria, programată teoretic în mai.
O grupare care, potrivit informațiilor Europei Libere, îl acuză că a devenit „vasalul” lui Ciolacu, făcând jocurile acestuia în propriul său interes sau, eventual, în interesul președintelui Klaus Iohannis.
Faptul că a negociat o chestiune atât de importantă direct cu Marcel Ciolacu, fără a consulta conducerea partidului, nu a făcut decât să pună gaz pe foc.
Vicepreședintele PNL Rareș Bogdan i-a acuzat pe cei care au „negociat” că „tac ticălos”, în fapt pe Nicolae Ciucă. A adăugat și cererea răspicată că de acum înainte este obligatoriu la astfel de întâlniri să participe conducerea PNL, potrivit chiar protocolului încheiat cu PSD.
Din informațiile Europei Libere, tabăra care îl vrea plecat pe Nicolae Ciucă intenționează chiar să-i ceară demisia la următorul Biroul Politic, care probabil va avea loc săptămâna viitoare.
Traseul amendamentului cu bucluc
Toate informațiile obținute de Europa Liberă din mai multe surse arată că ministrul Cătălin Predoiu a fost cel care a propus pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, la întâlnirea de la Vila Lac. Aceasta și pentru că parte din cei prezenți au insistat ca propunerea să vină de la Ministerul Justiției.
Argumentul folosit de Cătălin Predoiu a fost cel al evaziunii fiscale care are un prag tot de 250.000 de lei.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ministrul Predoiu nu admite că el a fost cel care a avansat la întâlnirea liderilor Coaliției pragul de 250.000 de lei. El spune că „deciziile Coaliției se iau prin consens, pe baza multiplelor propuneri care se discută legate de un subiect sau altul, cum a fost și cel privind pragul valoric la această infracțiune”.
„Ministerul Justiției a transmis în dezbatere publică și ulterior către Guvern aceste proiecte fără un prag valoric, tocmai pentru a lăsa Parlamentului, așa cum o indică și decizia CCR, marja de dezbatere și de decizie cu privire la acest prag”, mai spune Predoiu.
Cine a participat la întâlnirea de la Vila Lac
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu (PSD), Robert Cazanciuc, senator PSD, liderul PNL Nicolae Ciucă, ministrul de interne Lucian Bode (PNL), ministrul justiției, Cătălin Predoiu (PNL), liderul UDMR, Kelemen Hunor și deputata Rozalia Biro.
Rămâne neclar pe ce traseu și prin cine a ajuns decizia, luată duminică, la comisia juridică de la Senat și cine a redactat amendamentele.
Președintele Comisiei, senatorul PNL Cristian Niculescu-Țâgârlaș a declarat pentru Libertatea că „este o decizie luată de colegii mei din Coaliție și care conduc partidele aflate la guvernare și care mi-a fost comunicată (…) Puteau impune un prag și de 1001 euro sau 1007 euro. Aceasta este decizia politică și am aplicat-o din punctul de vedere al cuantumului”.
Țâgârlaș nu a spus cine i-a comunicat decizia politică și nici cine a redactat amendamentul, dar el a fost cel care l-a prezentat în fața Comisiei Juridice.
Ulterior a avut loc votul din plenul Senatului, iar miercuri seara Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au anunțat public că la Camera Deputaților va fi susținut un prag de 9.000 de lei, propunere venită de la Ministerul Justiției.
Cătălin Predoiu a admis de data aceasta că suma de 9.000 de lei a fost propunerea sa. De reținut însă că, pe tot parcursul zilei de joi, ministrul a argumentat insistent în favoarea primului prag, cel de 250.000 de lei, folosindu-se de exemplul evaziunii fiscale.
Concesia verbală a liderilor Coaliției PSD-PNL-UDMR a avut loc pe fondul scandalului public, dar și a intervenției procurorului șef european, Laura Codruța Kovesi, care a avertizat că, dacă legea trece cu acest prag, va sesiza Comisia Europeană, inclusiv pe criteriul de principiu „stat de drept/domnia legii” (the rule of law).
De ce era nevoie de un prag valoric la abuzul în serviciu
În 2016, Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia 405 că abuzul în serviciu poate fi pedepsit doar dacă a fost comis prin încălcarea unei legi și nu a unor alte normative, cum ar fi Ordonanța de Urgență, Hotărârea de Guvern, decrete, ordine de ministru etc.
Aceste acte constituie legislație secundară și terțiară, a justificat atunci CCR, și pot fi încălcate fără a atrage răspunderea penală, spre deosebire de legi.
La vremea respectivă s-a speculat că decizia CCR a fost dată pentru a-l ajuta pe liderul PSD și președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, dar s-a dovedit că acesta încălcase totuși o lege.
Ulterior, tot într-o tentativă în ajutorul lui Liviu Dragnea, s-a pus problema pragului valoric de la care abuzul în serviciu să devină infracțiune. Așa a apărut faimoasa OUG 13, care propunea un prag de 200.000 de lei.
În urma protestelor de stradă, Ordonanța a fost abrogată, iar în 2017 CCR a mai dat o decizie (Decizia 392) prin care spunea că Parlamentul este cel care are obligația de a stabili un prag, ținând cont de „intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei”.
De atunci și până acum chestiunea a fost uitată, Parlamentul nepunând în acord decizia CCR cu legea penală.
Cum partidele de guvernământ au început pregătirile pentru cele patru tipuri de alegeri de anul viitor, primarii, aleșii locali și alte oficialități numite politic redevin personaje cheie pentru liderii de la vârf și parlamentari. Presiunile acestora asupra centrului, dar și graba PSD de a pasa PNL cartoful fierbinte înainte ca Marcel Ciolacu să devină premier, par să fie elementele acestui déjà vu.
