Linkuri accesibilitate

Praga cere „solidaritate a expulzărilor” în conflictul cu Rusia | Tensiunile interne se amplifică


Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Hamacek i-a întâmpinat la aeroport pe diplomații expulzați de Rusia. 19 aprilie 2021
Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Hamacek i-a întâmpinat la aeroport pe diplomații expulzați de Rusia. 19 aprilie 2021

Republica Cehă a cerut statelor membre ale Uniunii Europene (UE) și Alianței Nord Atlantice (NATO) acțiuni de solidaritate în conflictul cu Moscova soldat cu expulzarea a 18 angajați ai Ambasadei Rusiei la Praga, urmată de o decizie similară a Moscovei, care a vizat 20 de diplomați cehi din Moscova.

Cehia acuză Rusia de implicare în explozia din 2014, de pe teritoriul său, a unui depozit de muniție.

Facem apel la o acțiune comună din partea țărilor UE și NATO menită să reprezinte o serie de expulzări ’din solidaritate’”, a spus, marți, ministrul de externe în funcție al Republicii Cehe, Jan Hamacek.

Expulzările reciproce decise de Praga și Moscova în urma acuzațiile formulate de Republica Cehă constituie cel mai mare conflict diplomatic dintre cele două țări din 1989, de la căderea regimului comunist. Conflictul plasează Cehia în centrul tensiunilor în creștere dintre Rusia și Occident.

Răspunsul Aliaților

Un oficial NATO a precizat pentru RFE/RL că ambasadorul Cehiei a informat, marți, Alianța cu privire la decizia luată de Cehia de a expulza diplomații ruși pe baza unor „suspiciuni rezonabile despre implicarea unor agenți militari ruși în explozia unui depozit de muniție pe teritoriul ceh, în 2014, soldat cu uciderea a doi cetățeni cehi”. Oficialul NATO a precizat că vor avea consulari cu ministru de Externe al Cehiei în această săptămână. „Aliații NATO sunt solidari în fața modelului periculos al comportamentului destabilizator al Rusiei".

Anterior, Uniunea Europeană și-a declarat „deplina susținere și solidaritate” față de Republica Cehă în conflictul diplomatic pe care țara îl are cu Rusia.

Cehia e „pregătită de orice”

Jan Hamacek le-a spus marți reporterilor că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei Aleksandr Zmeyevsky pentru a protesta față de ceea ce Praga consideră un răspuns disproporționat al Rusiei. Ulterior, el a adăugat pe Facebook că „aștepta o reacție ușor diferită a Rusiei” și că guvernul Cehiei va discuta despre posibile viitoare acțiuni. „Sunt pregătit pentru orice. Chiar și de reluarea relațiilor de la zero”, a spus el cu precizarea că aceasta ar însemna expulzarea tuturor diplomaților ruși din Cehia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile Cehiei pe care le-a descris drept fără nicio bază și a descris acțiunea Cehiei drept exagerată și în măsură să afecteze relațiile bilaterale.

Guvernul Cehiei a decis deja să elimine compania de stat rusă Rosatom din licitația pentru un contract de milioane de dolari pentru construcția unei noi unități a centralei nucleare Dukovany și să nu mai ia în considerare achiziția vaccinului rusesc Sputnik V .

Centrala nucleară de la Dukovany, construită în timpul Uniunii Sovietice, în Cehoslovacia de la acea vreme, este una dintre cele două centrale nucleare ale Cehiei și generează peste o treime din electricitatea folosită în Cehia.
Centrala nucleară de la Dukovany, construită în timpul Uniunii Sovietice, în Cehoslovacia de la acea vreme, este una dintre cele două centrale nucleare ale Cehiei și generează peste o treime din electricitatea folosită în Cehia.

Tensiunile interne din Cehia

Dezvăluirile despre posibila implicare a Rusiei în explozia din 2014 au produs revoltă și mânie în Republica Cehă. Ele au venit pe fondul mai multor incidente produse în ultimii ani, inclusiv al unor acuzații, ulterior dezmințite, potrivit cărora Rusia ar fi adus ricină la Praga în 2020 pentru a otrăvi trei reprezentanți ai autorităților locale care ar fi avut luări de poziție anti-Kremlin. Acestea vizau, în special, o serie de dispute legate de rolul Uniunii Sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial.

De asemenea, în 2020, Republica Cehă a semnalat o serie de atacuri cibernetice asupra unor instituții-cheie, inclusiv spitale, pe care serviciile de informații le-au atribuit unor potențiali hacker ruși.

Cel mai recent incident, cel încă în desfășurare la nivel diplomatic și al declarațiilor, reprezintă pentru numeroși cehi un act de terorism, dacă nu chiar unul de război. Este, în special, opinia celor care se opun premierului Andrej Babis (acuzat de corupție în cazuri, pe care le-a negat, legate de folosirea fonduri europene) și președintelui Milos Zeman, unul dintre liderii europeni cei mai prietenoși față de Rusia.

Andrej Babis la conferința de presă din 17 aprilie 2021.
Andrej Babis la conferința de presă din 17 aprilie 2021.

Andrej Babis s-a aflat printre cei care au semnalat noile acuzații față de Rusia în 17 aprilie, într-o luare de poziție plină de emoție, care a punctat pierderile de vieți omenești. Dar două zile mai târziu, el și-a nuanțat declarațiile. Babis, care a fost exonerat în 2015 de acuzații legate de cooperarea sa cu poliția secretă comunistă, a descris, în cea de-a doua intervenție, evenimentele din 2014 drept un atac asupra „bunurilor unui comerciant de arme bulgar, care vindea, probabil, acele arme unor entități care se luptau cu Rusia”.

Ministru Jan Hamacek a confirmat apoi că Babis s-a referit la cetățeanul bulgar Emilian Gebrev, patron al unei fabrici de armament a cărui otrăvire a fost încercată în 2015. Procurorii din Bulgaria au acuzat trei cetățeni ruși pentru acest incident.

Afirmațiile premierului Babis au șocat mulți politicieni și au declanșat o adevărată campanie de ridiculizare pe platformele de socializare din Cehia. Reacțiile l-au determinat pe premier să exprime regret pentru folosirea cuvântului „bunuri” și a descris, din nou, incidentul drept un act terorist inacceptabil.

În privința președintelui Zeman, ce șochează e lipsa unei reacții. Acesta se exprimă frecvent cu privire la temele de interes intern sau internațional, a criticat Occidentul pentru sancțiunile impuse Rusiei și a insultat jurnaliști în trecut.

Cuvintele „înaltă trădare” au fost proiectate pe clădirea Castelului Praga, reședința oficială a președintelui Republicii. Grupul care a proiectat mesajul crede că Zeman ar trebui acuzat de trădare.

La o zi după proiectarea mesajului, purtătorul de cuvânt al președinției a atacat opoziția spunând că a vota cu aceasta înseamnă a vota pentru război.

Terorism de stat? Cehii leagă suspecții Skripal de explozia din 2014 de la Vrbetice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:36 0:00

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG