Linkuri accesibilitate

Președintele Iohannis participă la reuniunea Consiliului European


Președintele Iohannis, la summit-ul Uniunii Europene ce a avut loc în luna februarie

Președintele Klaus Iohannis va participa vineri și sâmbătă la reuniunea Consiliului European în care va fi negociat bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și Planului european pentru relansare economică.

Summit-ul va avea loc la Bruxelles și va fi prima reuniune în format fizic a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană de la răspândirea pandemiei de coronavirus pe continentul european.

Într-un comunicat al Administrației Prezidențiale, se arată că principalul obiectiv al președintelui Iohannis va fi „obținerea unor alocări cât mai importante pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, în măsură să asigure îndeplinirea principalelor obiective de dezvoltare ale țării".

De asemenea, Klaus Iohannis va pleda pentru alocări adecvate, prin Politica de Coeziune, în special pentru regiunile mai puţin dezvoltate ale Uniunii Europene, precum şi pentru o flexibilitate sporită în absorbția sumelor alocate acestei politici.

Administrația Prezidențială mai arată că șeful statului va pleda pentru alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, având în vedere că zonele rurale necesită investiții sporite pe termen lung, iar, prin Politica Agricolă Comună, președintele Iohannis se va exprima pentru continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest.

În ceea ce priveşte posibila introducere a unor resurse proprii noi pentru finanțarea bugetului Uniunii, Klaus Iohannis „va reitera faptul că România este în favoarea oricăror resurse care pot genera venituri suplimentare la bugetul UE, cu condiția existenței unui mecanism clar pentru a se evita impactul excesiv asupra contribuțiilor naționale".

În timp ce pentru planul de redresare economică, preşedintele „va susţine opțiunea unei ponderi mai mari a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, pentru a se putea asigura resursele financiare necesare pentru procesul de redresare economică în întreaga Uniune".

De asemenea, conform comunicatului menționat, președintele Iohannis se va pronunța pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce privește implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral și eficient.

În final, Klaus Iohannis va susţine asigurarea unei perioade de rambursare adecvate pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, pentru a permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu și lung asumate la nivelul Uniunii Europene şi evitând, totodată, presiuni suplimentare asupra bugetelor naționale.

Despre sprijinirea economiei prin fonduri de la Uniunea Europeană a vorbit șeful statului și în declarația de miercuri când a anunțat prelungirea stării de alertă.

„În acest context, totuși îngrijorător, dorim să continuăm măsurile care vor duce la revigorarea economică. Nu vor fi luate măsuri care inhibă economia. Guvernul are în pregătire – și o să prezinte la momentul oportun – noi și noi acte normative și hotărâri care pun în practică programul de revigorare economică care a fost prezentat. Revigorarea economică este extrem de importantă după această perioadă complicată prin care am trecut.

Și tot în legătură cu revigorarea economică este și discuția pe care o voi avea vineri și sâmbătă la Bruxelles, în Consiliul European. Este foarte important ca România să obțină o sumă cât mai consistentă pentru revigorarea economiei. Pentru asta mă voi lupta acolo – împreună cu mine toată echipa României", precizat Klaus Iohannis pe 15 iulie.

Reuniunea Consiliului European se anunță una tensionată deoarece pachetul de măsuri are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au poziții diferite cu privire la acest aspect, fie că este vorba despre modalitatea în care vor fi distribuite fondurile din Next Generation EU, prin subvenții sau împrumuturi, fie că există o opinie la nivel UE de condiționare a banilor europeni de respectarea a statului de drept.

De asemenea, punerea în comun a datoriilor UE ar putea să se lovească de opoziția a patru state: Austria, Danemarca, Olanda și Suedia. De altfel, presa europeană chiar menționează că premierul olandez Mark Rutte ar putea să își folosească dreptul de veto.

XS
SM
MD
LG