Iulia se pregătește să plece la finalul lunii iulie în vacanță, în Malta, alături de grupul ei de prieteni. Și-a rezervat biletele de avion încă din primăvară, pentru a evita o posibilă supraaglomerare și situația în care ar rămâne fără variante bune de transport.
A plătit aproximativ 100 de euro pentru un bilet dus-întors la o companie low-cost. La scurt timp după rezervare, data biletelor a fost modificată de respectivul operator, fără ca ea să fie nevoită să suporte costuri în plus.
De curiozitate, Iulia voia să vadă cât ar costa un bilet în intervalul inițial pe care îl selectase. „Am constatat cu stupoare că prețurile biletelor erau duble sau chiar triple. Dacă noi am dat în jur de 100 de euro de persoană, acum biletele ajungeau la 200 și ceva de euro, unele chiar 300, fără să exagerez”.
Iar aceasta nu este singura experiență cu care tânăra s-a confruntat. Părinții acesteia locuiesc în Italia și timp de câteva săptămâni din vară revin în țară, pentru a petrece timp cu familia.
La fel ca în fiecare an, Iulia le-a cumpără bilete de avion în aprilie. „Dacă anul trecut, în aceeași perioadă, un bilet era 100 de euro dus-întors, acum e 300 de euro dus-întors pentru o persoană”, spune aceasta.
Diana Iluț deține o agenție de turism și bilete de avion și spune că unul dintre motivele pentru care prețul biletelor a crescut vizibil în ultima perioadă, mai exact din martie-aprilie, este numărul în creștere al cererilor.
„Este un apetit crescut pentru călătorie și asta determină creșterea prețului. E o cerere mare și atunci implicit și o majorare a prețurilor”, spune ea.
Conform celor mai recente date ale Asociației Aeroporturilor din România, în primul trimestru al anului 2022 (ianuarie-martie), traficul de pasageri înregistrat pe cele 16 aeroporturi din țară se ridica la puțin peste 3.000.000.
Spre deosebire de primul trimestru al anului 2021, când au fost înregistrați 920.000 de pasageri, numărul de călători din 2022 a crescut cu aproximativ 30 de procente.
Cel mai aglomerat punct de sosire și plecare a fost Bucureștiul, urmat de Cluj-Napoca:
- Aeroportul „Henri Coandă” din București: 2.000.000 de pasageri;
- Aeroportul Avram-Iancu din Cluj-Napoca: 333.000 de pasageri;
- Aeroportul Internațional Iași: 218.000 de pasageri;
- Aeroportul „Traian Vuia” din Timișoara: cu 155.000.
La fluxul mare de călători se adaugă prețul carburanților, spune Diana Iluț. Kerosenul, combustibilul pe baza căruia funcționează avioanele, nu a mai înregistrat o asemenea valoare cel puțin din 2015.
Potrivit Asociației Internaționale de Transport Aerian, un baril de kerosen costa aproximativ 165 de euro în mai 2022, față de 70 de euro, cât costa în aceeași perioadă a anului trecut.
Diana Iluț este de părere că prețul kerosenului nu se va afla în scădere în perioada următoare. O ultimă creștere a biletelor de avion, cauzată de valoarea combustibilului, a observat-o în vara anului 2019 - însă nu a fost la fel de semnificativă.
„Presiuni atât de mari pe piață - au mai fost ani, dar nu la fel de puternice. Undeva în acea perioadă (n.r 2019) am sesizat asta, poate chiar și în anii dinainte. Solicitările erau multe”.
Printre destinațiile de vacanță pentru care turiștii ar avea de plătit mai mult se numără Turcia și Grecia. „Destul de multă lume ne spune «anul trecut am plătit mai puțin». Cu siguranță nu le convine această creștere”.
Deși consideră că prețul nu ar urma să mai crească în perioada următoare, pentru că ar influența cererea, Diana Iluț spune că o scumpire a combustibilului ar duce la o majorare și mai accentuată a prețului biletelor de avion. „Marjele de câștig din industrie sunt oricum destul de mici, sunt forțate foarte mult”.
