Linkuri accesibilitate

Premierul ucrainean, către APCE: Europa „a ales drumul pacificării cu agresorul”


 Europa „a ales drumul pacificării cu agresorul” de ani de zile, în loc să „apere valorile democrației, statul de drept și drepturile omului”, a declarat premierul ucrainean Denîs Șmîhal.
Europa „a ales drumul pacificării cu agresorul” de ani de zile, în loc să „apere valorile democrației, statul de drept și drepturile omului”, a declarat premierul ucrainean Denîs Șmîhal.

Europa „a ales drumul pacificării cu agresorul” de ani de zile, în loc să „apere valorile democrației, statul de drept și drepturile omului”, a declarat luni, în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, premierul ucrainean, Denîs Șmîhal.

Șmîhal spune că Vladimir Putin a început un „război pe scară largă” în centrul Europei, care „poate deveni un al treilea război mondial”.

El a vorbit, luni, în locul președintelui Volodimir Zelenski, prin apel video, după ce președintele a invocat „circumstanțe urgente, neprevăzute”.

Europa „a ales drumul pacificării cu agresorul” de ani de zile, în loc să „apere valorile democrației, statul de drept și drepturile omului”, a declarat premierul ucrainean.

El a spus că Europa nu a conștientizat amenințarea reală pe care o reprezintă regimul lui Putin, în ciuda „numeroaselor încălcări ale dreptului internațional și ale altor valori umane”.

Dreptul la viață este unul dintre drepturile fundamentale cheie și astăzi, în centrul Europei, acest drept este încălcat în fiecare minut și în fiecare secundă, spune premierul ucrainean.

Șmîhal crede că ​lumea „și-a deschis în sfârșit ochii” asupra intențiilor reale ale lui Vladimir Putin doar după ce Rusia a încălcat toate drepturile și libertățile fundamentale odată cu invadarea Ucrainei.

Forțele rusești „se comportă ca teroriștii”

El a adăugat că forțele ruse „se comportă ca teroriștii”, că „bombardează școli, grădinițe, spitale. Ucid copii. Iau ostatici. Răpesc reprezentanți ai autorităților locale. Torturează civili.”

Șmîhal a dezvăluit că Rusia ​îi forțează pe locuitorii din Crimeea să servească în forțele armate ruse.

„Astăzi, guvernul rus îi mobilizează pe locuitorii Crimeei în forțele armate ale Rusiei, forțând oamenii care ar trebui să fie protejați de Convenția a patra de la Geneva să servească în forțele armate ale statului inamic. Pilotul militar rus aruncă bombe asupra propriei sale mame. E greu de crezut asta, dar chiar și astfel de nebunii au devenit o viață normală pentru agresori”, a spus Șmîhal.

Ucraina a cerut ca Rusia să fie înlăturată din Consiliul Europei, a amintit el, tocmai pentru că nu poate rămâne „în această familie unică europeană în care viața umană este cea mai mare valoare”.

Rusia a anunțat vineri că va părăsi Consiliul Europei, cu puțin timp înainte de a fi lăsată fără drept de vot.

Dar nicio țară nu a fost vreodată exclusă din organismul pentru drepturile omului, fondat în cenușa celui de-al doilea război mondial în 1949.

Premierul ucrainean a criticat Consiliul Europei pentru restabilirea dreptului de vot al Rusiei în 2019, după ce și relațiile cu țara lui Putin au fost restabilite printr-o decizie care a trecut cu ușurință peste confiscarea ilegală a Peninsulei Crimeea în 2014.

Decizia de a readuce Rusia în rândul țările civilizate „a arătat o slabă înțelegere a amenințării reale pe care o reprezintă regimul lui Putin”, a spus Șmîhal, adăugând că Europa a ales mai degrabă „drumul pacificării cu agresorul decât al apărării valorilor democrației, statului de drept, a drepturilor omului”.

„Pedeapsa pentru genocid și terorism nu poate fi evitată”

După anexarea Crimeei, mai multe guverne s-au opus expulzării complete a Rusiei, pentru că nu doreau să le refuze rușilor protecția Curții Europene a Drepturilor Omului.

Șmîhal a spus că Kremlinul nu se poate ascunde de consecințele acțiunilor sale, pentru că, spune el, „știm cu toții că pedeapsa pentru genocid și terorism nu poate fi evitată”.

El a reluat pledoaria Ucrainei pentru o zonă interzisă de zbor, pe care țările NATO i-au refuzat-o până acum, într-un discurs în care a relatat despre impactul dramatic al războiului asupra civililor ucraineni.

Aproape 90 de copii au fost uciși, a spus el, și mii de oameni au rămas fără hrană, apă și căldură. Sute de școli și spitale au fost distruse, iar centralele nucleare sunt „în pragul dezastrului”.

El a cerut membrilor Consiliului să aprobe o zonă interzisă de zbor deasupra Ucrainei „pentru a apăra întreaga Europă”.

„Cerem să închidem cerul deasupra Ucrainei de dragul a milioane de oameni din Ucraina. De dragul securității europene și mondiale.”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, trebuia să se adreseze Adunării Parlamentare a Consiliului Europei luni mai devreme, dar s-a retras din cauza „circumstanțelor neprevăzute urgente” și i-a cerut premierului să-i ia locul.

Marți, o decizie privitoare la Rusia

Consiliul Europei urmează să ia o decizie cu privire la viitorul Rusiei în organizație marți.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei - organizație internațională dedicată apărării drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Adunarea Parlamentară alege judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului.

Adunarea este formată din 324 de parlamentari delegați de parlamentele naționale ale celor 47 de state membre ale Consiliului și se întrunește de patru ori pe an pentru sesiuni plenare de o săptămână, la Strasbourg.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG