Linkuri accesibilitate

Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină și ce înseamnă el în termeni practici


Primul premiu Nobel din 2019 a fost câștigat de doi cercetători americani – William Kaelin și Gregg Semenza – și de unul din Marea Britanie – Sir Peter Ratcliffe. Obiectul cercetării lor a fost mecanismul de alimentare cu oxigen al celulelor.

Cei trei cercetători au creat „bazele înțelegerii despre cum influențează oxigenul procesele cimice și fiziologice din corpul uman”, se arată în motivarea Comitetului Nobel, care adaugă că „descoperirile lor deschid calea către noi strategii promițătoare în lupta împotriva anemiei, cancerului și multe alte afecțiuni”.

Kaelin, Gregg și Semenza au studiat mecanismele prin care celulele din corpul uman se adaptează la cantități mai mici sau mai mari de oxigen. Mai precis, au descoperit cum detectează celulele concentrații variabile de oxigen și felul în care reacționează în aceste condiții diferite.

Mai exact, descoperirea celor trei este „mașinăria la nivel molecular, care, ca răspuns la fluctuațiile de oxigen, dictează activitatea genelor”, mai arată comitetul în motivarea premiului, citat de Spiegel.

Directorul Centrului European pentru Angioștiințe, Prof. Hellmut Augustin, a explicat că mecanismele studiate se referă, printre altele, la „creșterea vaselor sangvine și regulatorul de producție a eritrocitelor (globulele roșii)”, scrie The Guardian.

După anunțarea câștigătorilor, președinta Societății Internaționale de Fiziologie, Prof. Bridget Lumb, a explicat, într-un comunicat de presă, că premiul de anul acesta este „o celebrare a mecanismului biologic fundamental”. „Implicațiile (acestor cercetări) sunt uriașe și cuprind aplicații în domenii de la recuperarea după diverse răni, protecție împotriva unor boli și până la îmbunătățirea performanței în exerciții fizice”, a sublinat Lumb.

La University of West England, Dr. Alex Greenhough, cercetător în domeniul biologiei tumorilor canceroase, a lăudat și el premiul pe 2019, spunând că „munca [celor trei] este de o importanță crucială pentru înțelegerea bolilor care au printre caracteristici o alimentare defectuoasă cu sânge, boli precum cancerul mamar, pancreatic sau colorectal”.

Lipsa oxigenului se manifestă fiziologic deseori în corpul uman, fie la altitudine mare, fie la exerciții fizice. Și în cazul unor boli, precum infecții diverse sau tumori, apare lipsa de oxigen în celule. Un organism poate supraviețui doar dacă reacționează și se adaptează la această situație – fapt valabil atât la oameni, cât și la animale.

Reacția este determinată de activitatea unor gene, care dictează mai multe procese în corp: schimburile celulare, respirația, regenerarea celulelor și vaselor sangvine, respectiv activitatea sistemului imunitar.

Până la descoperirile făcute de Kaelin, Gregg și Semenza, comunitatea științifică descoperise doar că hormonul Eritropoetin, produs în rinichi, avea o prezență mai mare în organism atunci când oxigenul era în cantitate mică.

Acum, știm și cum este detectată lipsa oxigenului de către corpul uman, la nivel molecular.

Facebook Forum

VIDEO

Cozi infernale la returnarea proceselor verbale și a tabletelor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:27 0:00
XS
SM
MD
LG