Procurorii militari îi acuză pe 16 jandarmi din forțele de ordine de abuz în serviciu, fals și purtare abuzivă.
Anchetatorii susțin că, pe 10 august 2018, la ora 23:11, comandanții și coordonatorii forțelor de intervenție, coloneii Laurențiu Cazan, Sebastian Cucoș și Ionuț Sindile au ordonat ilegal „intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei (aproximativ 30.000 persoane), intervenție pe care ulterior au și condus-o.”
Rezultatul? 433 de manifestanți au avut nevoie de una până la 50 de zile de îngrijiri medicale. În plus, jandarmii au îngrădit libertății de întrunire și dreptul la integritate fizică și psihică a manifestanților prezenți în Piața Victoriei. Tăvălugul forțelor de ordine a măturat nu doar protestatarii violenți, ci și pe cei pașnici, „care constituiau marea majoritate a protestatarilor.”
Doru Oprea și Vlad Gheorghe sunt doi dintre oamenii care au ajuns la spital în acea noapte. Lui Doru Oprea i-a intrat în picior capacul unei grenade de gaze lacrimogene. A stat internat zece zile și a fost supus unor intervenții chirurgicale.
„Ce aș mai putea spune la 5 ani de la evenimente despre ce a făcut Justiția? Eu nu mai am nicio așteptare de la ea”, comentează, pentru Europa Liberă, Doru Oprea, anunțul parchetului de marți, 8 august 2023.
Imaginile cu agresiunea împotriva lui Vlad Gheorghe, un manifestant cu mâinile goale, a făcut înconjurul mapamondului. Bătut, el a ajuns la spital în acea noapte și a rămas internat până a doua zi. Consideră că trimiterea în judecată a șefilor jandarmeriei este un lucru normal, dar tardiv.
„Normalitatea spune că decizia trebuia să se fi întâmplat măcar acum patru ani. Nu există nicio justificare serioasă pentru cinci ani. Da, e o anchetă complexă, dar, având în vedere numărul mare de materiale video din spațiul public, cred că se putea face în maximum un an, dacă instituțiile publice aveau voința asta”, spune Vlad Gheorghe.
Lui Doru Oprea, viața i s-a complicat. În spital, a luat o bacterie și a durat luni de zile până a scăpat de ea. A decis să părăsească România.
Pentru intervenție, spun anchetatorii, forțele de ordine au avut nevoie de:
- 63 grenade de mână cu efect acustic;
- 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen;
- 316 cartușe de calibru 38 mm și 40 mm cu efect iritant lacrimogen;
- 8 pulverizatoare de capacitate mărită;
- 168 pulverizatoare de mână.
Încălcarea legii nu s-a oprit la ziua reprimării, susțin anchetatori.
Cercetările procurorilor au stabilit că a doua zi, pe 11 august 2018, comandantul Laurențiu Cazan a întocmit un raport de acțiune preliminar în care a mințit susținând că prefectul municipiului București ar fi aprobat intervenția în forță a militarilor jandarmi asupra demonstranților adunați în Piața Victoriei.
În fapt, nu exista o astfel de aprobare.
Infracțiuni care se prescriu în două zile
Cei 16 jandarmi trimiși în judecată sunt acuzați de trei tipuri de infracțiuni: abuz în serviciu pentru cei trei conducători ai represiunii, la care se adaugă un fals intelectual pentru Laurențiu Cazan. Pentru ceilalți 13 jandarmi și șefi ai acestora, acuzația este de purtare abuzivă.
La aproape cinci ani de la evenimente, și un an în care mii de dosare au fost închise din cauza prescripției, una din întrebările victimelor este când va apărea prescrierea răspunderii penale în cazul jandarmilor trimiși în judecată în Dosarul 10 August. Europa Liberă a analizat termenele de prescripție pentru cele trei infracțiuni.
Conform Codului penal, există cinci praguri de prescripție.
- 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
- 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
- 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
- 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
- 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.
În mod concret, în funcție de minimul și maximul prevăzut de lege pentru pedeapsă, după un anumit timp, cei care au comis faptele nu mai pot fi trași la răspundere.
Deși au existat și există în continuare controverse legate de cum se calculează acest termen, Curtea Constituțională a decis că nu poate fi depășită deloc perioada împlinită de la comiterea faptei.
Prima prescripție care s-ar împlini ar fi pentru infracțiunea de purtare abuzivă. Termenul acesteia este, conform mai multor juriști, de 5 ani. Pentru celelalte două infracțiuni, termenul ar fi de 8 ani.
Comemorarea-aniversare, o încercare de a șterge prescripția
În România, pare să fi devenit regulă ca, în preajma comemorării unor evenimente tragice, autoritățile să prezinte actualizări.
S-a întâmplat în 2022 când, pe 22 decembrie, SRI desecretiza Dosarul Revoluției „Un semn că statul român trebuie să condamne cu adevărat comunismul", după cum declara director general al SRI e la acea vreme.
S-a întâmplat și în vara lui 2017, când, în zilele de comemorare, Parchetul trimitea în instanță Dosarul Mineriadei și pe „inculpații” Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu sau Virgil Măgureanu, acuzați de infracţiuni contra umanităţii.
Regulă pare să fi devenit însă și momentul când aceste dosare notorii erau retrimise anchetatorilor pentru diverse vicii de procedură, iar ancheta era luată de la început.
Decizia în Dosarul 10 August revine acum judecătorilor care vor analiza faptele și argumentele procurorilor, dar și termenele de prescripție.
Experții consultați de Europa Liberă spun că prin anunțarea trimiterii în judecată cu două zile înaintea termenului de 5 ani, procurorii ar fi încercat să evite o decizie cu privire la prescrierea infracțiunii de purtare abuzivă.
Aceasta revine acum instanței, care poate însă decide judecarea, condamnarea și interpretarea diferită a termenului de prescripție.
