Criza victimelor care au dublă cetățenie, română și israeliană sau română și palestiniană, răpite de Hamas sau care așteaptă evacuarea din Fâșia Gaza, este a doua de acest tip din mandatele președintelui Klaus Iohannis (2014-2019, 2019-2024). Prima a avut loc în august 2021, din cauza ofensivei și instalării la putere a talibanilor în Afganistan.
În ambele crize, președintele Iohannis a preferat să comunice cu cetățenii prin intermediul unor scurte răspunsuri la întrebărilor jurnaliștilor, la evenimente care aveau cu totul alte teme, sau prin comunicate de presă.
În 2005, când trei jurnaliști români au fost răpiți în Irak, președintele de atunci, Traian Băsescu, a condus personal operațiunile pentru recuperarea lor și a ținut frecvent conferințe de presă strict pe subiect.
Actualul președinte al României nu a făcut nicio conferință de presă sau declarație în care să abordeze situația cetățenilor români prinși în conflictul din Orientul Mijlociu.
A vorbit despre situația dramatică generată de războiul Israel - Hamas de patru ori din afara țării și o dată de la București.
În schimb, imediat ce Ministerul de Externe a fost sigur că 93 dintre românii evacuați din Fâșia Gaza pot ajunge în țară în siguranță, premierul Marcel Ciolacu s-a urcat în avionul care a mers în Egipt ca să-i recupereze. S-a întors apoi împreună cu ei la București.
În acest timp, președintele se afla în vizită oficială în Belgia și se pregătea să plece zece zile în Africa, în Kenya, Tanzania, Capul Verde şi Senegal.
Războiul Israel-Hamas, 2023, români în pericol
În două dintre ieșirile publice pe tema războiului dintre Israel și Hamas și a consecințelor asupra românilor din Fâșia Gaza, șeful statului a menționat că alături de el se află ministrul de Externe, Luminița Odobescu, în care are încredere.
Surse diplomatice au precizat pentru Europa Liberă că Ministerul de Externe l-a informat permanent pe președintele Klaus Iohannis despre toți pașii făcuți de celula de criză.
Luminița Odobescu a fost consilierul președintelui Klaus Iohannis pentru Afaceri Europene, după ce fusese secretar de stat la MAE și ambasador.
Declarațiile președintelui Klaus Iohannis pe tema crizei din Orientul Mijlociu
- 8 noiembrie 2023, Bruxelles, Belgia
„România a transmis sprijinul deplin pentru Israel, care are dreptul legitim de a se apăra, cu respectarea dreptului internațional umanitar. Am prezentat poziția României privind nevoia protejării tuturor civililor și a eliberării imediate a ostaticilor, precum și referitor la importanța acțiunii umanitare în sprijinul populației palestiniene din Fâșia Gaza.”
- 26 octombrie 2023, Consiliul European, Bruxelles, Belgia
„Pentru cei care sunt blocați în Gaza, noi, împreună cu toată comunitatea internațională, facem eforturi să deblocăm situația. Din nefericire – spun din nefericire – până acum nimeni nu a reușit să facă acest lucru și nu suntem singurii care avem cetățeni blocați în Gaza. Noi suntem foarte, foarte implicați în aceste discuții și vom continua. Sper ca, la un moment dat, să apare un progres. Ce poate să facă România? Să continue să se implice în negociere, ceea ce facem, și o facem foarte bine. Doamna ministru Odobescu și întreaga echipă sunt foarte dedicați și foarte bine implicați.”
- 11 octombrie, conferință de presă comună cu președintele Ungariei, Katalin Novák, Budapesta, Ungaria
„Noi suntem solidari cu Israel, și România, evident, este pregătită să intervină cu ajutoare atunci când acestea vor fi solicitate. În ce privește impactul acestui război, el va exista, deci acest atac terorist de amploare asupra Israelului va schimba multe relații, și nu numai în Orientul Mijlociu, ci în plan global vor exista anumite schimbări de abordări. ”
- 10 octombrie, conferință de presă comună cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, Palatul Cotroceni:
„În ce privește atacul terorist asupra Israelului, eu am spus de la început, am comunicat condamnarea acestui atac terorist executat pe scară largă și am spus din capul locului că noi sprijinim dreptul Israelului de a se apăra împotriva dușmanilor săi. Cine și cum a acționat în spatele acestui atac? Vom afla pe măsură ce aceste date vor deveni mai clare.”
- 7 octombrie 2023, ziua atacului Hamas asupra Israelului, Lisabona, Portugalia
„În ce privește românii, împreună cu mine în delegație este doamna ministru Luminița Odobescu și, evident, că din primul moment am discutat și suntem în contact cu toate părțile, cu ambasada noastră și cu alții. Sunt destul de mulți români în momentul acesta în Israel. Datele pe care le avem până acum spun că sunt între 800 și 900 de români. Mulți sunt turiști, alții sunt în pelerinaje. Deocamdată, nu avem informații că ar fi în dificultate, dar cum se spune, situația este în evoluție și în orice moment poate să apară ceva nou. Noi căutăm deja soluții pentru a-i aduce în țară pe cei care vor să revină rapid.”
Agfanistan 2021, români în pericol
Prima criză din mandatele de președinte ale lui Klaus Iohannis în care zeci de români aflați în afara țării s-au aflat în pericol major a fost în august 2021.
Atunci, talibanii au preluat puterea în Afghanistan, după retragerea Statelor Unite și a aliaților.
Toate forțele occidentale, inclusiv cele militare românești, au fost obligate să părăsească Afganistanul brusc, precipitat, cu riscuri uriașe de securitate. Autoritățile au trimis un avion militar care să-i aducă pe civilii români acasă.
46 de români au fost evacuați din Afganistan.
Și atunci, ca și acum, la Ministerul de Externe (MAE) s-a întrunit imediat o celulă de criză.
În timpul crizei din august 2021, președintele Klaus Iohannis a preferat să lase comunicarea cu românii în seama acestei celule.
Pe aeroport, civilii români au fost întâmpinați de ministrul de Externe de la acea vreme, Bogdan Aurescu.
Cum a comunicat Klaus Iohannis în timpul evacuării românilor din Afganistan, în august 2021
- 25 august 2021, comunicat al Consiliului Suprem de Apărare a Țării:
„Membrii CSAT au apreciat modul în care Celula interinstituțională de criză coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul direct al Serviciului de Informații Externe, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, a gestionat atât acțiunile concrete derulate rapid și eficient, cât și comunicarea publică în timp real în ceea ce privește repatrierea a 49 de cetățeni români care au solicitat acest lucru şi efortul pentru relocarea cetățenilor afgani - colaboratori ai autorităților române şi ai organizațiilor internaţionale, studenți cu burse în România, categorii vulnerabile precum jurnaliști, activişti pentru drepturile omului, magistrați."
- 21 august 2021, comunicat Administrația Prezidențială
„Salut revenirea în țară, astăzi, a 15 cetățeni români dintre cei 16 evacuați din Afganistan în aceste zile cu aeronava militară pe care am dispus să o trimitem la începutul acestei săptămâni. Ei se adaugă celorlalți peste 30 de cetățeni români evacuați în zilele precedente cu aeronave ale unor state partenere României, ca urmare a eforturilor depuse cu profesionalism de Celula de criză interinstituțională, activată la data de 13 august de către ministrul Afacerilor Externe.
Repatrierea compatrioților noștri a avut loc în condiții extrem de dificile de securitate, într-un climat în permanentă schimbare, și este cu atât mai important de remarcat efortul autorităților române pentru derularea cu succes a misiunilor."
Celula de criză
În ambele cazuri, Afganistan și războiul Israel-Hamas, s-a întrunit celula de criză, adică un grup de experți care au gestionat întreaga situație.
Din cea actuală fac parte angajați ai Ministerului de Externe, care comunică permanent cu oamenii săi din teren, ai ambasadelor și consulatelor din regiune, respectiv Fâșia Gaza, Israel și Egipt. Plus angajați ai Serviciului Român de Informații, ai Serviciului de Informații Externe și ai Ministerului Apărării Naționale.
Celula de criză are printre sarcini negocierile cu cei care au în mâini soarta victimelor, asistența umanitară, găsirea mijloacelor de transport, comunicarea cu victimele și cu familiile lor.
Tot celula de criză gestionează și comunicarea publică. Ministerul de Externe a dat comunicate constant de pe 7 octombrie, în unele zile chiar și câte trei. S-a rezumat la anunțarea strictului necesar: ce face statul pentru sprijinirea victimelor și câte victime sunt. Ministerul nu a organizat conferințe de presă.
Miercuri, pe 8 noiembrie, MAE a dat presei și fotografii cu primii români evacuați, care au reușit să ajungă în Egipt, după trei săptămâni de agonie în Fâșia Gaza.
Cum a gestionat președintele Traian Băsescu criza jurnaliștilor răpiți în 2005
În martie 2005, când trei jurnaliști români au fost răpiți în Irak, președintele de atunci, Traian Băsescu, a decis ca celula de criză să funcționeze sub ochii lui, la Palatul Cotroceni.
Băsescu a organizat, periodic, mai multe conferințe de presă, în care a declarat că va face orice este posibil pentru recuperarea în viață a celor trei jurnaliști: jurnaliștii Marie Jeanne Ion, de la Prima TV și Ovidiu Ohanesian, de la Romania Libera și cameramanul Sorin Mişcoci, tot de la Prima TV.
Jurnaliștii au avut acces în acele zile în curtea Administrației Prezidențiale și la biroul de presă.
Cei trei au fost eliberați în mai 2005, după aproape două luni de captivitate, iar președintele Traian Băsescu i-a întâmpinat la aeroport, la Baza Militară 90 de la Otopeni, luându-i de mână.
Adriana Săftoiu era atunci purtător de cuvânt al președinției.
Contactată acum de Europa Liberă, Adriana Săftoiu crede că felul în care cineva alege să comunice ține de apetitul său pentru comunicare.
Dar, adaugă ea, situația din 2005 este diferită de cea de acum, pentru că în urmă cu 18 ani, cei trei jurnaliști au fost răpiți pe timp de pace, în timp ce acum vorbim despre plecarea dintr-o zonă de conflict îndelungat.
