Președintele Nicușor Dan a promulgat în această dimineață legea privind pensiile magistraților, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituțională a României (CCR) prin care a fost respinsă obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
„Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Încrederea cetăţenilor în stat se recâştigă atunci când reformele aşteptate de societate devin realitate”, a spus președintele.
După promulgare, legea intră în vigoare, iar președintele Dan a declarat că „Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută. Voi susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea”, a transmis șeful statului.
După validarea legii la CCR, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a solicitat președintelui să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare.
„Modul în care a fost promovată legea privind pensiile de serviciu, lipsa dialogului instituțional și retorica publică îndreptată împotriva magistraților indică faptul că miza nu este reforma pensiilor, ci preluarea controlului asupra justiției de către actuala majoritate guvernamentală”, a declarat judecătoarea Dana Gîrbovan, președinta UNJR.
La rândul său, președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a declarat că „Înalta Curte de Casație și Justiție a utilizat toate procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților” și a afirmat că „independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”.
Decizia CCR și motivele invocate
Decizia CCR nr. 153 din 18 februarie 2026, publicată pe 26 februarie, a confirmat constituționalitatea reformei pensiilor magistraților, într-un context tensionat, marcat de dispute instituționale și mize financiare legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Instanța constituțională a respins criticile ÎCCJ privind procedura de angajare a răspunderii Guvernului. Autorii sesizării au susținut că „expunerea de motive nu oferă o justificare reală pentru modalitatea de adoptare a legii propusă de Guvern” și că mecanismul ar trebui utilizat doar în situații care „necesită o rezolvare ce nu poate fi amânată”.
Totodată, ÎCCJ a arătat că „nu era îndeplinită condiția referitoare la existența unei urgențe în adoptarea măsurilor”.
Judecătorii CCR au arătat că nu pot „controla calculele de natură financiară prezentate de Guvern” și nici „oportunitatea diverselor politici publice promovate”.
Mai mult, Curtea a precizat că „este decizia exclusivă a Guvernului/Parlamentului (…) să stabilească oportunitatea și momentul în care aceste reforme vor fi realizate”.
Cererea ÎCCJ, de sesizare a Curțiide Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a fost respinsă ca inadmisibilă. „În cadrul controlului a priori (…) instanța constituțională nu poate sesiza CJUE”, a motivat CCR, explicând că o asemenea abordare ar transforma instanța europeană „într-un organ consultativ” în procesul legislativ național.
Opinii separate și critici privind independența justiției
Decizia majoritară a CCR a fost însoțită de opinii separate formulate de judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga. Aceștia au avertizat că modificările pot afecta garanțiile statutului constituțional al magistraților.
„Orice intervenție asupra elementelor esențiale ale statutului judecătorilor și procurorilor, inclusiv asupra pensiei de serviciu, poate afecta arhitectura constituțională a independenței justiției”, au arătat cei doi.
Ei au susținut și că „diferențele de tratament între generațiile de judecători și procurori sunt de natură să creeze aparența unor garanții inegale ale independenței”.
În dezbateri au fost invocate și argumente potrivit cărora modificările ar putea afecta „arhitectura constituțională a independenței justiției” și ar crea „aparența unor garanții inegale ale independenței”, însă majoritatea judecătorilor nu și-a însușit aceste critici.
Ce prevede noua lege
Legea schimbă substanțial condițiile de pensionare în sistemul judiciar.
Vârsta standard de pensionare va crește etapizat până la 65 de ani, aliniată sistemului public, cu un prag minim de 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și majorări succesive de câte un an pentru fiecare generație. Este prevăzută o vechime totală de 35 de ani, dintre care cel puțin 25 în magistratură.
Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni (indemnizații și sporuri contributive), cu un plafon de 70% din ultimul salariu net.
Legea se aplică judecătorilor, procurorilor, asistenților ÎCCJ și CCR, precum și personalului auxiliar din instanțe și parchete. Tranziția este prevăzută pe o perioadă de 15 ani de la intrarea în vigoare, cu recalculări inclusiv pentru actualii pensionari.
Miza PNRR și reacțiile Guvernului
Promulgarea vine pe fondul presiunilor legate de deblocarea fondurilor europene din PNRR.
Premierul Ilie Bolojan a declarat după vizita sa oficială la Bruxelles că executivul european „a apreciat eforturile mari pe care le-am făcut pentru a corecta această nedreptate și am încredere că după ce vom comunica toate documentele care țin de acest jalon vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie care sper să fie favorabil”.
El a explicat că România are în curs o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro, pentru care trebuie clarificate două jaloane, cel privind pensiile magistraților și cel referitor la decarbonizare.
„Trebuie îndeplinite jaloanele, avem reforme de făcut. Pe această zonă avem întârzieri din anii trecuți, pe care trebuie să le recuperăm în următoarele șase luni”, a spus premierul.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat începerea demersurilor pentru deblocarea sumei de 231 de milioane de euro.
„Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”.
Pentru soluționarea cauzei au fost necesare șase termene de judecată: 16 decembrie, 28 și 29 decembrie, 16 ianuarie, 11 februarie și 18 februarie, după mai multe amânări generate inclusiv de lipsa cvorumului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
