Trump se întreabă dacă Mojtaba Khamenei este în viață
Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite nu știu dacă noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este încă în viață.
„Nu știm dacă e mort sau nu. Voi spune că nimeni nu l-a văzut, ceea ce este neobișnuit”, a declarat Trump în timpul unui eveniment la Casa Albă pe 16 martie.
Liderii clerici iranieni au anunțat pe 9 martie că Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, îl înlocuiește pe tatăl său, ayatollahul Ali Khaemenei, care a fost ucis în prima zi a atacurilor aeriene americano-israeliene asupra Iranului, pe 28 februarie.
Tânărul Khamenei nu a apărut în public, iar șeful apărării americane, Pete Hegseth, a declarat săptămâna trecută că se crede că a fost rănit.
„Mulți oameni spun că este grav desfigurat. Spun că și-a pierdut piciorul și că a fost rănit foarte grav. Alții spun că e mort”, a spus Trump.
Trump a declarat că Iranul și-a exprimat interesul pentru negocieri, dar a sugerat că conducerea țării rămâne dezorganizată după atacurile americane.
„Sunt o țară bazată pe dezinformare, iar acum folosesc dezinformare plus inteligență artificială”, a spus el. „Nu avem nicio idee cu cine negociem.”
„Nu știm cine este liderul lor”, a spus Trump. „Avem oameni care vor să negocieze. Nu avem nicio idee cine sunt.”
Următorul punct de criză în războiul cu Iranul: Strâmtoarea Bab Al-Mandab, în largul coastei Yemenului
Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca răspuns la o campanie masivă de bombardamente americane și israeliene, a provocat ravagii pe piețele energetice mondiale și a dus la creșterea prețurilor petrolului.
Lucrurile s-ar putea înrăutăți, spun experții, dacă trecerea prin strâmtoarea Bab al-Mandab - o altă rută maritimă crucială în Orientul Mijlociu - este, de asemenea, perturbată.
Strâmtoarea Ormuz, un punct de legătură în largul coastei Iranului, leagă Golful Persic de oceanul deschis și de piețele globale prin Golful Oman și Marea Arabiei.
Bab al-Mandab este un pasaj îngust pentru navele care intră sau ies din Marea Roșie, a cărei linie de coastă yemenită este controlată în mare parte de rebelii huthi, un grup armat susținut de Iran.
Huthii, desemnată organizație teroristă de SUA, care a atacat nave internaționale în strâmtoarea Bab al-Mandab și în Marea Roșie, au evitat până acum războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Dacă vor intra în conflict, vor exista și mai multe unde de șoc pe piețele energetice, spun experții.
Aliații SUA ezită să promită ajutorul cerut de Trump pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz
Președintele SUA, Donald Trump, a făcut apel la aliați în weekend să contribuie la apărarea Strâmtorii Ormuz, o cale de navigație crucială amenințată de Iran, pe fondul războiului dintre SUA și Israel împotriva Teheranului, aflat în a treia săptămână. Iată cum au răspuns unele țări vizate:
Marea Britanie
Prim-ministrul Keir Starmer a declarat luni că țara sa nu se va lăsa „atrasă într-un conflict mai amplu cu Iranul”, reiterând că, pe de altă parte, colaborează cu aliații pentru redeschiderea strâmtorii.
„Colaborăm cu alte părți pentru a elabora un plan credibil privind Strâmtoarea Ormuz, astfel încât să ne asigurăm că putem redeschide traficul maritim și trecerea prin strâmtoare. Vreau să fiu clar: aceasta nu va fi și nu a fost niciodată concepută ca o misiune NATO”, a declarat el reporterilor.
Uniunea Europeană
Miniștrii de externe ai UE urmau să discute luni despre consolidarea unei mici misiuni navale în Orientul Mijlociu, dar nu se preconizează să abordeze extinderea rolului acesteia pentru a include strâmtoarea blocată, afirmă diplomați și oficiali citați de Reuters.
Misiunea UE „Aspides” – denumită după cuvântul grecesc care înseamnă „scuturi” – a fost înființată în 2024 pentru a proteja navele de atacurile grupului rebel Houthi din Yemen, în Marea Roșie.
Germania
Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a declarat luni că Germania nu va participa cu forțele sale militare la paza strâmtorii. „Se așteaptă Trump ca o mână de fregate europene să facă ceva ce puternica Marină a SUA nu este în măsură să facă? Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a spus Pistorius.
Ministrul de externe Johann Wadephul a declarat duminică, într-un interviu la ARD, că este „foarte sceptic” că extinderea misiunii Aspides în Strâmtoarea Ormuz ar oferi o mai mare siguranță.
Spania
Spania nu va participa la nicio misiune militară în Strâmtoarea Ormuz, deoarece consideră că războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului este ilegal, au declarat luni miniștrii apărării și afacerilor externe de la Madrid.
Guvernul de coaliție de stânga condus de prim-ministrul Pedro Sanchez a criticat ofensiva și a interzis aeronavelor americane participante să utilizeze bazele militare comune din sudul Spaniei. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a respins solicitarea președintelui american Donald Trump de a acorda sprijin militar pentru securizarea căii navigabile precum și amenințările acestuia cu un „viitor foarte sumbru” pentru aliații NATO care nu ar da curs acestei solicitări.
Italia
Italia „nu se află în război cu nimeni, iar trimiterea de nave militare într-un scenariu de conflict ar însemna să intrăm în război”.
Așa a declarat vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Matteo Salvini, în timpul unei vizite la Milano, referitor la ipotezele privind o misiune de escortare a navelor comerciale în strâmtoarea Ormuz. „Nu suntem în război cu nimeni – a spus el – și nu vreau să-mi imaginez Italia în război cu cineva. Dacă trimiți o navă militară într-un scenariu de război, intri în război. Mi se pare că președintele Consiliului (prim-ministra Georgia Meloni, n. red.) a fost foarte clar în această privință”.
Danemarca
Ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen a declarat luni, înaintea reuniunii miniștrilor din UE de la Bruxelles, că ar fi înțelept „să rămânem deschiși” față de această chestiune, „având în vedere că suntem o țară mică, dar o mare națiune maritimă”. Chiar dacă Europa nu a susținut decizia SUA și a Israelului de a intra în război, „trebuie să privim lumea așa cum este, nu așa cum ne-am dori să fie”, a declarat el jurnaliștilor.
Alte țări, precum Estonia și Lituania, au adoptat o poziție similară cu a Danemarcei: nu au promis sprijin direct lui Trump, dar nu au exclus o cooperare într-o formă sau alta.
Economist: Războiul împotriva Iranului a costat deja Israelul 2% din PIB
Economistul israelian Esteban Klor, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a declarat că ofensiva Israelului împotriva Iranului are un impact tot mai mare asupra economiei israeliene, cu un cost măsurat deja în zeci de miliarde de șekeli, care reprezintă circa 2% din produsul intern brut (PIB).
„Costul economic al războiului provine din trei factori principali: cheltuielile militare directe, pagubele cauzate de atacurile iraniene asupra infrastructurii și locuințelor de pe teritoriul israelian și paralizarea parțială a activității economice în diverse sectoare”, a explicat Esteban Klor, pentru EFE, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, războiul costă în jur de 20 de miliarde de șekeli (5,5 miliarde de euro) pe săptămână, ceea ce înseamnă că, după două săptămâni de lupte, impactul cumulativ se apropie deja de 40 de miliarde de șekeli (peste 11 miliarde de euro), aproape 2% din produsul intern brut (PIB) al Israelului.