Economist: Războiul împotriva Iranului a costat deja Israelul 2% din PIB
Economistul israelian Esteban Klor, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a declarat că ofensiva Israelului împotriva Iranului are un impact tot mai mare asupra economiei israeliene, cu un cost măsurat deja în zeci de miliarde de șekeli, care reprezintă circa 2% din produsul intern brut (PIB).
„Costul economic al războiului provine din trei factori principali: cheltuielile militare directe, pagubele cauzate de atacurile iraniene asupra infrastructurii și locuințelor de pe teritoriul israelian și paralizarea parțială a activității economice în diverse sectoare”, a explicat Esteban Klor, pentru EFE, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, războiul costă în jur de 20 de miliarde de șekeli (5,5 miliarde de euro) pe săptămână, ceea ce înseamnă că, după două săptămâni de lupte, impactul cumulativ se apropie deja de 40 de miliarde de șekeli (peste 11 miliarde de euro), aproape 2% din produsul intern brut (PIB) al Israelului.
România reacționează la avertismentele Iranului: Nu suntem parte a conflictului
„România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe de la București, într-un răspuns pentru Europa Liberă, după ce autoritățile de la Teheran au transmis că vor avea „un răspuns adecvat” dacă România își pune bazele la dispoziția SUA.
„În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale”, mai spune diplomația românească.
Un prim petrolier non-iranian, cu semnalul de localizare activat, a traversat Strâmtoarea Hormuz
Petrolierul „Karachi”, care navighează sub pavilion pakistanez și transportă țiței încărcat în Emiratele Arabe Unite, a devenit prima navă non-iraniană care a traversat Strâmtoarea Ormuz în timp ce emitea semnalul de urmărire AIS, de când traficul maritim prin acest punct de trecere a scăzut drastic.
Datele de la MarineTraffic, o platformă de urmărire a navelor, arată că petrolierul de 237 de metri a intrat în zona economică exclusivă a Iranului pe 15 martie la ora 11:33 UTC (13:33 ora României) și a traversat strâmtoarea aproximativ trei ore mai târziu, înainte de a-și continua drumul spre Golful Oman.
Tranzitul reușit sugerează că unele transporturi comerciale ar putea beneficia de trecere sigură negociată prin această cale navigabilă strategică, care transportă în mod normal aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol.
Traficul prin strâmtoare a scăzut drastic în ultimele săptămâni, pe măsură ce petrolierele evită această rută.
Prețurile petrolului au înregistrat o ușoară scădere pe 16 martie, pe fondul speranțelor că transportul maritim, deși limitat, ar putea fi reluat pe această cale navigabilă.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a declarat într-un interviu pentru CBS, pe 15 martie, că Teheranul nu este dispus să negocieze cu Washingtonul, dar este deschis la discuții cu alte țări privind trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz, adăugând că mai multe țări au luat deja legătura.
Iranul a semnalat anterior că ar putea permite trecerea anumitor nave prin strâmtoare, restricționând însă navele legate de Statele Unite sau Israel.
Iran: Dacă România își pune bazele la dispoziția SUA, vom avea un răspuns adecvat
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat luni, într-o conferință de presă, că Teheranul îndeamnă statele să nu se implice în război.
„În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, ați menționat România. Da, am auzit că au adoptat o rezoluție în această privință. Această acțiune ar constitui, fără îndoială, o participare la o agresiune militară împotriva Iranului”, a spus Esmaeil Baghaei.
Săptămâna trecută, România a permis Statelor Unite să folosească bazele militare pentru reaprovizionarea avioanelor folosite în misiuni în Orientul Mijlociu.
„Această acțiune este complet inacceptabilă din punctul de vedere al dreptului internațional și ar atrage după sine răspunderea internațională a guvernului român, în cazul în care ar fi pusă în practică, precum și, din punct de vedere politic, ar fi o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară. Acest lucru se datorează faptului că popoarele din Iran și România au fost întotdeauna în relații de prietenie”, a mai spus oficialul iranian.
Baghaei a afirmat că „nu există niciun motiv sau scuză pentru ca orice altă țară să dorească să se alăture acestei agresiuni militare și, în opinia noastră, este absolut inacceptabil. Cu siguranță vom lua măsurile adecvate, atât din punct de vedere juridic, cât și politic”.
La câteva zile după propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de a permite aeronavelor americane să folosească bazele din România, primele aeronave americane de realimentare au ajuns în România.
Trei aeronave au ajuns în România duminică după-amiază la Baza 90 și urmează să ajungă la Baza Mihail Kogălniceanu.
Parlamentul a luat act miercuri de scrisoarea preşedintelui Nicuşor Dan privind dislocarea temporară în România a acestor echipamente.
Cu câteva ore înainte, CSAT a aprobat cererea Statelor Unite. Cu această ocazie, Nicușor Dan a spus că SUA vor trimite în România avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare corelate cu scutul de la Deveselu (județul Olt).
„Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici – ele sunt echipamente non-cinetice”, a spus președintele României.
