Linkuri accesibilitate

Președinți de secții de vot cu 8 clase și de ce nu a mai făcut BEC conferințe de presă


Alegerile locale din 2020 au suferit de mari disfuncționalități în organizare, dar și de lipsă de transparență.

Alegerile locale de anul acesta au fost mai prost organizate decât altele, cuantumul proceselor verbale greșite a mers chiar și până la 30%, scandalurile de fraudă s-au ținut lanț, în special în București.

Pe acest fond, a surprins lipsa de comunicare și transparență a Biroului Electoral Central, care, spre deosebire de alte alte alegeri, nu mai are un purtător de cuvânt și nu a organizat nicio conferință de presă.

Dacă vrei să elimini suspiciunile, atunci comunici direct”, spune pentru Europa liberă sociologul Mircea Kivu, expert în procese electorale și coodonator platformei Code4Romania, care împreună cu Expert Forum a monitorizat alegerile.

Disfuncționalitățile au plecat de la Autoritatea Electorală Permanentă, cea care organizează alegerile și în subordinea căreia se află corpul experților electorali, adică președinții secțiilor de vot și locțiitorii lor.

„Președinții secțiilor de vot sunt neinstruiți, nu știu ce să facă. Legea s-a schimbat recent și s-a permis să devină președinți de secții de vot inclusiv absolvenți de școală generală. Cât de buni au fost s-a văzut”, spune Mircea Kivu. În plus, atrage atenția sociologul, în mediul rural majoritatea președinților de secție sunt angajați ai primăriei, adică subordonații candidatului.

Problemele apărute la alegerile locale sunt însă mai multe, așa cum a semnalat și Expert Forum: „Procedura de numărare a voturilor a fost evaluată ca proastă sau foarte proastă în 15% – un procentaj semnificativ – dintre eșantionul restrâns de secţii observate în timpul numărării. La numărarea voturilor, observatorii au constatat că în 20% dintre cazuri preşedinţii birourilor electorale au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale, în 30% dintre secţii procesele verbale au fost semnate în alb de membrii comisiei, iar atmosfera a fost tensionată în aproape 16% din cazuri”, spune Expert Forum în raportul preliminar despre alegerile locale.

ONG-ul mai remarcă și lipsa de transparență și proasta comunicare a instituțiilor implicate în procesul electoral care „a contribuit la creșterea confuziei din spațiul public”.

La rândul ei, platforma Code4Romania a constat grave deficiențe în datele oferite de platforma gestionată de Autoritatea Electorală Permanentă, care nu permite prelucrarea automată în timp real.

Într-un interviu pentru Europa liberă, Mircea Kivu spune că la București „e un rai” prin comparație cu mediul rural, unde „majoritatea președinților de secție sunt angajați ai primăriei, deci în subordinea candidatului”.

Europa liberă: Cum apreciați că au fost organizate alegerile locale?

Mircea Kivu: „Alegerile au fost mai prost organizate decât altele, mai ales din punctul de vedere al pregătirii corpului experților electorali. Președinții de secții au fost slab pregătiți și s-a văzut asta din faptul că mai mult de jumătate din procesele verbale care s-au întocmit în secții conțineau greșeli. De aici suspiciunea de fraudă. Întotdeauna când lucrurile nu sunt în regulă poți să bănuiești că nu au fost în regulă cu intenție”.

Europa liberă: Exact în acest context observăm că Biroul Electoral Central, care în anii trecuți făcea conferințe zilnice de presă, acum n-a mai comunicat nimic. Care e cauza?

Mircea Kivu: „Asta îți arată un deficit de comunicare. Atât Biroul Electoral Central, cât și birourile de sector și de secție au comunicat mult mai puțin, practic au refuzat un dialog cu mass-media. S-a comunicat, ca să spun așa, exclusiv prin comunicate. Dacă vrei să elimini suspiciunile, atunci comunici direct. Dar sigur că pentru asta trebuie să ai oameni pregătiți. Mă tem că printre membrii BEC-ului nu era nimeni pregătit să-și asume răspunderea”.

Europa liberă: De ce s-a ajuns în situația asta, să nu existe un purtător de cuvânt, cum era în alți ani?

Mircea Kivu: „În primul rând, la Autoritatea Electorală Permanentă s-au schimbat toate persoanele cu funcție de conducere în ultimul an și jumătate. De acolo, probabil, nu a vrut nimeni să ia această funcție. Birourile electorale nu mai comunică decât prin comunicatele oficiale, iar practica asta nu e de azi, de ieri. Acum s-a umflat buboiul, pentru că a fost în plus acest balamuc din secțiile de votare, care a generat balamucul mai mare de la centralizarea voturilor. S-a refuzat transparența. De exemplu, și eu, și mai multe organizații neguvernamentale am cerut BEC să facă publice ședințele, dar s-a refuzat sistematic lucrul acesta”.

Majoritatea președinților de secție din rural sunt angajați ai primăriei, adică subordonații candidatului.

Europa liberă: Ce ar trebui să se schimbe până la alegerile parlamentare care bat la ușă ca lucrurile să meargă mai bine?

Mircea Kivu: „Întâi și întâi, ar trebui instruit corpul experților electorali, șefii și locțiitorii de secție, că de aici pornește totul, de la oamenii care nu știu ce au de făcut în secții. Dar, sigur, e absurd să te aștepți ca în două luni să se reușească asta. Corpul experților este în subordinea Autorității Electorale, ea ar trebui să se ocupe. Numai că, din păcate, activitatea acestui corp electoral se întâmplă doar în jurul alegerilor, de fapt, ar trebui ținut în priză tot timpul, de câte ori apare o modificare de legislație, să fie informat, instruit”.

La fiecare scrutin s-a scăzut standardul, întâi se cereau absolvenți cu studii superioare, apoi de bacalaureat, iar acum sunt buni și oameni cu opt clase.

Europa liberă: Din ce fel de oameni este format acest corp al experților?

Mircea Kivu: „Ei sunt vreo 50.000 de oameni. Legea s-a schimbat recent și s-a permis să devină președinți de secții de vot inclusiv absolvenți de școală generală. La fiecare scrutin s-a scăzut standardul, întâi se cereau absolvenți cu studii superioare, apoi de bacalaureat, iar acum sunt buni și oameni cu opt clase. Și s-a văzut cât sunt de buni”.

Europa liberă: Dar de ce s-a coborât standardul, nu sunt oameni, are legătură, poate, și cu pandemia?

Mircea Kivu: „Da, nu sunt oameni, pentru că e lucrul dracului, mai ales la alegerile locale. Am fost odată președinte de secție de votare la locale și am plecat acasă după 48 de ore și am pretenția că sunt mai organizat decât media. Sigur că e și povestea cu Covidul, să stai 48 de ore într-o cameră în care legea spune că trebuie să ți se asigure 4 mp, dar nu are, de fapt, cum să-ți se asigure asta, e un risc mare. Pandemia a fost o agravantă la scăderea standardului. Dar întotdeauna a fost criză de oameni, mai ales în mediul rural. Majoritatea președinților de secție din rural sunt angajați ai primăriei, adică subordonații candidatului. Singura restricție e că nu au voie să fie membri de partid, dar nici nu mai contează asta dacă sunt subordonații primarului. Legea ar trebui să interzică, măcar la locale, să fie președinte de secție de votare oameni care lucrează în administrația locală. În orașe sau la București e mai bine, pentru că au de unde să aleagă oameni mai bine pregătiți cât de cât”.

Europa liberă: Dar tocmai în București au fost cele mai mari scandaluri, cele mai multe nereguli. Cum se explică?

Mircea Kivu: „În București e rai, am fost observator la prezidențiale și europarlamentare în Dâmbovița, Giurgiu și Teleorman, ei, când te duci acolo să vezi ce se întâmplă de fapt, te iei cu mâinile de cap. Dar alea nu ies la suprafață, că nu face nimeni scandal ca în București, că nu are cine.

Să vă dau un exemplu: în rural au fost trei ori mai multe voturi cu urna mobilă decât la alegerile prezidențiale. Urna mobilă numai vot secret nu înseamnă la țară, unde toată lumea depinde într-un fel sau altul de primar. Iar Covidul nu este o explicație, creșterea urnei mobile era justificată în orașe, unde sunt spitale, azile de bătrâni, penitenciare etc, nu la țară. Câți sunt izolați la domiciliu din cauza Covidului la țară?”

Europa liberă: Credeți că tot ce s-a întâmplat la aceste alegeri are și niște explicații politice, în sensul că șeful Autorității Electorale Permanente e numit politic și are are niște afinități destul de transparente?

Mircea Kivu: „De fapt, toți șefii au fost numiți politic la AEP. Dar diferența acum e dată de faptul că în ultima lege prin care s-au modificat niște detalii la alegerile locale, care a trecut prin parlament acum vreo două luni, au profitat și au băgat la înghesuială niște modificări la modul de organizare a Autorității Electorale, în sensul că șeful Autorității a căpătat puteri mai mari. Poate face o serie de lucruri direct, fără aprobarea parlamentului. Înainte directorii de departamente puteau fi schimbați cu avizul parlamentului, acum șeful AEP poate să facă ce vrea. O groază de oameni care erau profesioniști au zburat. Cel care făcea managementul corpului experților a fost schimbat, de exemplu, era acolo de 15 ani și știa ce face”.

Facebook Forum

Metrou sau autobuz, unde este mai aglomerat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:25 0:00
XS
SM
MD
LG