Linkuri accesibilitate

Prezidențiabilul Dan Barna promite ce poate face doar un guvern


Dan Barna, candidatul USR-PLUS

Dan Barna, candidatul alianței USR-PLUS la Palatul Cotroceni, are o platformă electorală care, pentru a fi pusă în practică, are nevoie de două treimi din Parlament și, mai ales, de un guvern. Europa Liberă continuă să vă prezinte programele candidaților, după analiza consacrată lui Klaus Iohannis

Dan Barna are un program structurat pe zece domenii, unde enunță sumar priorități, fără să intre în detalii. În marea lor parte, este vorba despre măsuri care pot fi puse în practică doar de un guvern. Deși amintește că îl susține pentru postul de premier pe Dacian Cioloș, partenerul său de alianță politică, în condițiile în care USR nu participă la guvernare până după alegeri, probabil și oferta dlui Barna ar trebui să aștepte până atunci aplicarea.

O idee interesantă - care deschide dealtminteri programul candidatului USR - este modificarea Constituției. Ce nu spune Dan Barna este că președintele republicii nu poate iniția procesul de modificare a legii fundamentale și că este nevoie ca două treimi din numărul total al aleșilor să susțină proiectul. Tocmai de aceea, în 30 de ani, o singură dată a fost modificată Constituția și doar în detalii, în timpul negocierilor de aderare la UE. Propunerile lui Dan Barna se referă la

  • dizolvarea Parlamentului prin referendum și după o moțiune de cenzură și, de asemenea, dizolvarea în cazul în care legislativul a suspendat președintele, dar poporul a respins demiterea acestuia. Această ultimă idee este preluată de la Traian Băsescu, care a enunțat-o în 2007.
  • Tot de la Traian Băsescu, candidatul USR-PLUS a preluat și inițiativa Parlamentului cu 300 de membri, un referendum altminteri adoptat în 2009 și nepus în practică niciodată. Motivul, nu a existat o majoritate de două treimi în Parlament dispusă să adopte o asemenea modificare.
  • inițiativa fără penali în funcții publice

Rolul președintelui, așa cum este configurat în programul electoral al lui Dan Barna, ar urma să cuprindă în plus față de forma actuală prezența la ședințele de guvern la care se discută bugetul. Apoi, urmează un șir lung de promisiuni referitoare la creșteri de salarii și reduceri de taxe, care nu stau și nu au stat niciodată în puterea șefului statului. Singurul lucru pe care îl poate face un președinte este să întoarcă, o singură dată, o lege în Parlament, după care este obligat s-o adopte, indiferent dacă aleșii țin sau nu cont de solicitare. Sau poate sesiza CCR.

Salarii mai mari pentru educatori și învățători, eliminarea impozitelor la salariul minim pe economie, eliminarea taxelor pe muncă pentru tinerii proaspăt angajați, condiții bune de trai pentru militari și familiile lor sunt promisiuni concrete, dar fără cifre, din programul Barna, pe care doar Guvernul sau Parlamentul le pot adopta. Șeful statului, în România, nu are drept de a iniția legi. Însă, tinerii, profesorii, cadrele militare, sunt categorii electorale care reprezintă ținte clare ale bazinului electoral al USR-PLUS. Pensionarii nu sunt vizați de ofertă, nici agricultorii.

Tot într-un program de guvernare și-ar fi avut locul și alte puncte ale programului prezidențial al lui Dan Barna - buget de 1% din PIB pentru infrastructură, alocarea a 6% din PIB pentru educație, construirea de grădinițe și școli, a trei spitale regionale (Iași, Cluj și Craiova, care sunt promisiuni ale tuturor guvernelor de la Emil Boc încoace), transformarea României într-un centru european pentru inovație sunt câteva dintre promisiunile prezidențiabilului USR-PLUS.

Politica externă și securitatea se limitează doar la UE și NATO. Exclusiv

Rolul președintelui a rămas neschimbat în România în politica externă și în domeniul apărării. Șeful statului este coordonatorul lor. Aici însă, Dan Barna face abstracție de harta lumii și de amenințările geopolitice la care partenerii strategici ai României sunt tot mai atenți.

  • Rusia, țara care a ridicat tensiunea de la Marea Neagră și în zonă după anexarea Crimeii, nu există în programul lui Dan Barna. Nici în privința riscurilor de securitate ridicate de retragerea Moscovei din Tratatul de dezarmare nucleară (INF) nu există vreo viziune.
  • China, țara în privința căreia secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, avertizează că devine o amenințare în creștere nu are parte de o poziționare a lui Dan Barna. Nimic despre memorandumurile încheiate de PSD în privința preluării de către China a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, nimic despre securitatea introducerii tehnologiei 5G în România.

Dan Barna merge pe linia discursului politic comun, asumând o poziție „pro-euroatlantică”, „întărirea garanțiilor de securitate ale României” și „reziliență în războiul hibrid”.

În privința disputei privind înființarea unei armate europene, Dan Barna ocolește tranșarea problemei și vorbește despre „dezvoltarea dimensiunii europene a politicii de apărare, complementar cu obiectivele și strategia NATO”.

Este menționat un proiect de pact politic pentru acordarea pe o perioadă de zece ani a 2% din PIB, pentru înzestrarea armatei, cu „stimularea industriei naționale de apărare și garant al finalizării programelor majore” în domeniu.

În domeniul politicii externe, Dan Barna revine la teza pe care și alți candidați, deveniți ulterior președinți unii dintre ei, au avut-o - „România, lider regional”. Însă programul nu propune nicio inițiativă adresată zonei.

Interesantă este ideea lansată în program, de prezentare a unui raport anual în Parlament despre diaspora, în condițiile în care Barna propune ca președintele să negocieze și să militeze pentru asigurarea drepturilor românilor din afara țării. Afirmația este făcută însă într-un context care pare să-i includă exclusiv pe românii plecați în Occident la muncă, nu și pe membrii comunităților de români de lângă granițele țării, care trăiesc ca minorități naționale în țările vecine. În privința Republicii Moldova, este menținută promovarea apropierii românilor de peste Prut de Uniunea Europeană.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG