Radu Gănescu, pacient cu talasemie majoră, merge de patru ori pe lună la spital pentru tratament.
Până în februarie 2026, pentru fiecare din cele patru zile de tratament, Gănescu primea banii cuveniți conform concediului medical.
Conform reglementărilor intrate în vigoare pe 1 februarie 2026, cele patru zile de concediu, considerate „prima zi din concediul de boală”, nu vor mai fi plătite.
Măsura neplății primei zile de concediu medical a fost luată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.
„Timp de 12 luni, pot ajunge la aproape 30 de zile neplătite pe an”, spune Radu Gănescu, care este și președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
În situația lui sunt alte mii de pacienți.
„Sunt unii pacienți chemați o dată la trei luni pentru rețetă și investigații și monitorizare sau alții o dată pe lună pentru tratament și pentru a ridica medicamentele din farmacia cu circuit închis a spitalului. În funcție de fiecare categorie de pacienți, pot fi patru zile de concediu medical pe lună sau cinci zile, zece zile”, explică Radu Gănescu.
El spune că, dacă prima zi de concediu medical nu mai e plătită, bolnavii ar putea fi tentați/obligați să sară peste zilele de tratament.
Gănescu susține că nu bolnavii cronici fac concediile medicale fictive – motivul pentru care au luat autoritățile această măsură.
„Știm că există concediile medicale fictive, dar diferența între aceste concedii fictive și pacienții cronici este că aceste concedii fictive se iau în perioada sărbătorilor. Noi, de obicei, mergem la spital în timpul programului de lucru, de luni până vineri, nu mergem nici de Paște, nici de Crăciun, nici de Revelion”, completează Radu Gănescu.
Președintele COPAC mai spune că sunt și pacienți din mediul rural sau din orașele mai mici nevoiți să meargă către centrele universitare pentru tratament sau investigații.
„Cumva este nedrept că suntem puși în aceeași oală.”
Radu Gănescu susține că au fost mai multe întâlniri la Ministerul Sănătății pe tema concediilor medicale pentru bolnavii cronici.
„Din păcate, normele de implementare – care ar fi trebuit să fie cu excepții – nu au mai fost aplicate”, a mai spus Radu Gănescu.
Neplata concediului medical înseamnă zile lipsă la pensie
În aceeași situație e și Rozalina Lăpădatu, pacientă cu psoriazis, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.
„Eu am patru zile pe an când merg la tratament și încă două zile pentru evaluare medicală, adică șase zile. Mai am încă o zi când merg la endocrinologie, o zi la pneumologie, o zi la reumatologie. Deja am trecut de zece zile neplătite într-un an”, spune Lăpădatu.
Pe durata concediului medical, potrivit Codului Muncii, contractul individual de muncă se suspendă. Ceea ce înseamnă că salariatul nu muncește, iar angajatorul nu plătește salariu. Plata angajatului devine, astfel, un beneficiu social – plătit de stat.
Cum OUG 91/2025 spune că pentru prima zi indemnizația este 0, iar angajatorul nu plătește nici el, salariatul nu doar că nu primește niciun ban pentru acea zi, însă nici asigurarea de pensie nu îi este acoperită.
„Odată la câțiva ani, pierd câteva luni de pensie. Asta se întâmplă și cu bolnavii de boli autoimune, și cu bolnavii cronici”, explică Rozalina Lăpădatu.
Mulți dintre bolnavii cronici au tratamente în fiecare lună, adaugă ea. Altfel, nu ar putea munci.
„Ca pacient cronic e foarte important să îți faci aceste tratamente, pentru că așa poți să funcționezi și să lucrezi. Pentru pacienții oncologici se întâmplă la fel. Și ei trebuie să se ducă la radioterapie, chimioterapie. Cunosc pe cineva care face la trei săptămâni chimioterapie și continuă să muncească”, mai spune Rozalina Lăpădatu.
Cum se plătește concediul medical în 2026 & 2027
Măsura tăierii plății pentru prima zi de concediu medical pentru toată lumea a fost luată de Guvernul României pe 30 decembrie 2025 și este, teoretic, temporară.
„Se stabilește, pentru perioada 1 februarie 2026-31 decembrie 2027, un mecanism de suportare a indemnizației de asigurări sociale de sănătate între angajator și bugetul FNUASS”, prevede actul normativ.
Prin noile reguli, plata concediului medical va fi structurată astfel:
- prima zi e neplătită;
- zilele 2-6 sunt suportate de angajator;
- din ziua a 7- a, indemnizația este plătită de CNAS.
În România, concediul medical se acordă angajaților care au cotizat cel puțin șase luni în ultimele 12 luni. Concediul medical este plătit mixt: în zilele 2-6 este plătit de angajator (până la 1 februrie primele 5 zile erau plătite de angjator), iar de la ziua 6-a sunt decontate din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Sunt și excepții, în care concediul medical este plătit de la început de casa de sănătate: concediile de maternitate, risc maternal, carantină sau îngrijire copil bolnav, bolile grave, urgențele medicale.
Ministrul Sănătății: încercăm să nuanțăm
Întrebat vineri, 31 ianuarie, de jurnaliști dacă îi exceptează pe bolnavii cronici de la neplata primei zile de concediu medical, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că „încearcă să nuanțeze”.
„Măsura neplății primei zile de concediu medical se aplică și în Spania (primele trei zile nu se plătesc), în Belgia, în Portugalia. Este o practică la nivel european. De ce am ajuns aici? Pentru că s-a pierdut controlul asupra concediilor medicale fictive, în special. După cum știți, prin toate măsurile luate anul trecut, am redus semnificativ numărul de concedii medicale – după primele șase luni s-a observat o economie în sistemul de sănătate doar din concediile medicale fictive de 120 de milioane de lei pe lună”, declară Alexandru Rogobete.
„Oameni care, într-adevăr, au nevoie de concediu medical și pentru care bolile nu sunt inventate, pot avea de suferit. Ne-am întâlnit cu pacienții cu boli cronice și încercăm să nuanțăm, să reducem efectele secundare dacă pot spune așa pentru câți mai mulți pacienți. Oricum e o măsură tranzitorie”, susține Rogobete.
Ulterior, în urma dezbaterii publice, ministrul Sănătății a scris pe Facebook că va introduce în această măsură „excepții explicite acolo unde lucrurile sunt ferme și evidente”.
Premierul: Suma economisită va rămâne tot la sănătate
Miercuri seară, premierul Ilie Bolojan a declarat că în 2025, „cheltuielile pentru concediile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,2 miliarde de euro, aproximativ 8% din bugetul total al Casei de Sănătate.”
Premierul a mai spus că suma economisită cu neplata primei zile de concediu medical va rămâne tot în sistemul de sănătate, dar va fi folosită pentru a acoperi costul medicamentelor și al serviciilor.
Totodată, premierul a mai spus că după cel puțin o lună de la implementarea acestei măsuri, guvernul va face o evaluare.
Amendament la Senat
Ordonanța de Urgență a Guvernului se află în prezent la Senat, unde a primit miercuri mai multe amendamente.
„Amendamentul meu”, spune senatoarea PNL Nicoleta Paulicuc, „corectează o nedreptate și protejează nu doar bolnavii de cancer, ci și pe cei bolnavi de diabet, de anumite boli cardiovasculare, respiratorii, neurologice, autoimune, de boli renale cronice, de boli rare. Sunt oameni care nu «aleg» să lipsească de la muncă, ci se luptă, zi de zi, cu boala și cu tratamente recurente”.
În urma sesizării pacienților, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțională decizia Guvernului ca prima zi de concediu medical să nu mai fie plătită.
Când a apărut problema concediilor medicale?
În 2024, atunci când Casa de Asigurări de Sănătate (CNAS) a constat că, pentru 2023, au fost acordate 3.361.000 de concedii medicale.
CNAS spunea atunci că multe dintre concedii erau pentru boli oncologice, pentru afecțiuni legate de sarcină și concedii prenatale, precum și pentru probleme care țin de sănătatea mamei și copilului, dar și pentru afecțiuni osteoarticulare degenerative, boli cronice netransmisibile și afecțiuni intercurente.
În România, anual, sunt diagnosticați cu cancer 100.000 de oameni. În total, sunt aproximativ 500.000 de bolnavi de cancer.
După ce CNAS a făcut publice statisticile, Guvernul a anunțat modificări semnificative privind plata concediilor medicale din 2024: indemnizațiile de concediu medical au fost incluse în baza de calcul pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10%.
În același timp, din aprilie 2024, a fost limitată aplicarea CASS doar la concediile pentru boală obișnuită (cod 01), carantină (cod 07) și reducerea duratei normale de lucru (cod 10), scutind celelalte tipuri de concedii medicale (maternitate, îngrijirea copilului bolnav, risc maternal, urgențe medico-chirurgicale etc.).
În 2024, numărul de concedii medicale a scăzut la 3.206.170.
| Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă |
