O instanță turcă l-a condamnat miercuri pe Ekrem Imamoglu la închisoare pentru declarații pe care le-a făcut în urma alegerilor locale din 2019.
Imamoglu a devenit primarul celui mai populat oraș al Turciei acum trei ani, punând capăt unui sfert de secol în care Istanbulul a fost condus de Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) al președintelui Recep Tayyip Erdoğan.
Rezultatul inițial al alegerilor a fost anulat de oficialii electorali, însă Imamoglu a reușit să câștige postul de primar și a doua oară.
Acesta i-a numit pe oficiali niște „neghiobi” pentru decizie, lucru care a dat naștere unui proces de defăimare împotriva noului primar. Imamoglu a spus că declarația sa era, de fapt, un răspuns la adresa ministrului de Interne, Suleyman Soylu, care i s-ar fi adresat în același fel.
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, condamnarea mai implică și interzicerea drepturilor politice ale lui Imamoglu, deși decizia nu este finală până nu este confirmată de o curte de apel.
Procurorul responsabil pentru proces a anunțat, în schimb, că va încerca să obțină o sentință mai aspră, iar avocații lui Imamoglu au spus că o vor contesta.
Dacă sentința va fi totuși confirmată, Imamoglu nu va mai putea participa în activități politice, cum ar fi alegerile prezidențiale și parlamentare care vor avea loc în iunie anul viitor.
Imamoglu este liderul Partidului Popular Republican, care se află la conducerea unei coaliții de șase partide ce se opune lui Recep Tayyip Erdoğan și AKP-ului.
Primarul Istanbulului este văzut drept cel mai puternic candidat împotriva lui Erdogan în douăzeci de ani de când președintele se află la conducerea țării.
Deși până la confirmarea deciziei Imamoglu poate să ocupe în continuare postul de primar, aceasta este criticată drept o sentință nedreaptă, motivată politic, menită să prevină rivalii lui Erdogan din a candida împotriva lui.
Protestatarii cer demisia guvernului și declară că luptă pentru a proteja drepturile și voturile a milioane de oameni din Istanbul. Imamoglu, ieșit pentru a întâmpina mulțimea, a declarat că „nu există dreptate în Turcia de azi” și că are de partea sa „16 milioane de locuitori ai Istanbulului și națiunea”.
Reacții internaționale
Decizia instanței a cauzat reacții serioase și la nivel internațional. Departamentul de Stat al SUA a declarat că această „sentință nedreaptă este inconsistentă cu respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept”.
O declarație similară a venit din partea francezilor, care au cerut Turciei să își oprească înstrăinarea de principii precum statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale, în timp de Germania a numit decizia instanței o „lovitură dură la adresa demicrației”.
Și raportorul special pentru Turcia al Parlamentului European a criticat verdictul.
Turcia a fost recunoscută în 1999 drept candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Negocierile au început în mod oficial în 2005, dar au evoluat foarte încet până în 2016, când s-au oprit.
Trei ani mai târziu, un comitet at Parlamentului European a votat pentru suspendarea candidaturii Turciei în mod oficial, după ce mai mulți oficiali UE au acuzat țara de încălcări ale drepturilor omului și de implementarea deficitară a statului de drept.
Miza alegerilor de anul viitor
Recep Tayyip Erdoğan speră să își asigure un nou mandat de președinte anul viitor. Sondajele sugerează că opinia publică a început să îi fie din nou favorabilă după ce Erdoğan a participat activ în medierea acordului dintre Rusia și Ucraina pentru transportul de grâne.
Însă turcii se confruntă în continuare cu un cost de trai tot mai ridicat și o valoare a lirei turcești în declin. Moneda națională a scăzut săptămâna aceasta la un minim istoric în relație cu dolarul american.
Alegerile de anul viitor se preconizează a fi cea mai mare provocare pe care Erdogan va trebui să o înfrunte de când este în funcție. Sunt sondaje care prevăd deja că dacă Imamoglu va candida le președinție, acesta va câștiga.
Însă coaliția condusă de partidul lui Imamoglu nu a nominalizat încă un candidat. Așadar, alegerile de vara viitoare depind de capacitatea alianței de a prezenta un front unit împotriva lui Erdogan.
Erdogan și statul secular
Protestatarii din Istanbul au expus un afiș pe clădirea primăriei cu chipul lui Mustafa Kemal Ataturk, acuzându-l pe Erdoğan că atacă principiile care stau la baza republicii turce.
Ataturk este considerat părintele și fondatorul republicii turce. Acesta a venit la putere în perioada interbelică, care a reprezentat momente tulburi pentru societatea de la vremea aceea.
Imperiul Otoman a început să se destrame după ce a pierdut în Primul Război Mondial (1914-1918). Cu lupte interne și decizii ale Aliaților precum preluarea controlului asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele, fostul imperiu și-a căpătat porecla de „Bolnavul de pe Bosfor”, semnalându-i slăbiciunea.
În acest context, Ataturk a început ca un revoluționar care le-a promis oamenilor că îi va uni, că va crea o Turcie puternică și ca nu va accepta nici conducerea Califatului, nici deciziile aspre impuse de Aliați. După ce a reușit să stabilească un nou guvern la Ankara în locul celui deja existent la Istanbul, Ataturk i-a declarat pe foștii conducători trădători și și-a solidificat poziția ca prim președinte al republicii.
Ataturk a ocupat postul de președinte până la moartea sa în 1938, iar idealurile sale sunt și la momentul de față importante în societatea turcă. Acesta a promovat un set de șase principii care au ajuns să fie cunoscute sub termenul de „Kemalism”: republicanism, naționalism, populism, secularism, revoluționarism și statism.
Dintre acestea, secularismul are un rol central, deși societatea turcă este majoritar musulmană suni. Acesta impune separarea dintre religie și stat, iar simbolurile religioase sunt interzise în domeniul public. Acest principiu impune și asumarea unei poziții „active de neutralitate” din partea statului, conform căreia guvernul trebuie să se asigure în mod activ că religia rămâne separată de stat.
Nu este prima dată când Erdoğan este acuzat că ar fi atacat principiul secular al Kemalismului. În 2016, o facțiune a forțelor armate a atentat o lovitură de stat împotriva președintelui.
Aceasta a încercat să preia controlul unor locații cruciale din Istanbul și Ankara, precum partea asiatică a podului de peste Bosfor. Însă atentatul a eșuat după ce forțe loiale guvernului i-au înfrânt pe rebeli.
Cei care au instigat lovitura de stat au încercat să o justifice spunând ca Erdogan reprezintă un pericol la adresa secularismului. Mai mult, aceștia l-au acuzat de încălcarea drepturilor fundamentale, a valorilor democratice și l-au numit responsabil pentru faptul că Turcia își pierde din credibilitate pe scena internațională.
Oficialii turci au declarat la vremea aceea că facțiunea respectivă avea conexiuni cu „Mișcarea Gulem”, care este privită de stat drept o organizație teroristă.
Însă și în afara acestei lovituri de stat eșuate, Erdoğana fost acuzat că ar fi încălcat principiile seculare. Partidul său, AKP, a fost fondat în 2001 de liderii reformiști ai fostului partid „Virtutea Islamică”.
Deși AKP-ul neagă acest fapt, unii rivali și comentatori declară partidul lui Erdogan drept un partid islamic.
