Viorica Dăncilă a dat deja un comunicat în care a anunțat numele miniștrilor interimari: Ana Birchall la justiție, Eugen Teodorovici la fonduri europene și Radu Oprea la românii de pretutindeni. Ea spune că i se pare ”inacceptabilă și lipsită de fundament” decizia președintelui de a respinge nominalizările, acțiune prin care încearcă să ”împiedice buna desfășurare a activității guvernului”
”Din păcate, campania electorală rămâne pentru președintele Iohannis o miză mai importantă decât continuarea activității ministerelor și punerea în aplicare a măsurilor guvernamentale, în beneficiul românilor", precizează premierul.
Poziția președintelui era previzibilă, mai ales că numele puse pe tapet de PSD nu erau cele mai ofertante, în special cel al lui Eugen Nicolicea la portofoliul cu cea mai mare miză, justiția. Liviu Dragnea a presat pentru varianta restructurării, care presupunea ocolirea președintelui și un vot în parlament. Era singura formulă prin care se putea impune o nouă echipă guvernamentală în care șeful statului să nu aibă practic niciun cuvânt de spus. Încă de săptămâna trecută au apărut informații că Dăncilă se opune acestei formule.
Motivele sunt multiple.
1. O tentativă a lui Dăncilă de a ieși de sub tutela lui Dragnea și a-și consolida poziția și în guvern, și în partid. Nu doar în țară, dar și în afară, Dăncilă este văzută ca o simplă executantă a dorințelor și voințelor lui Liviu Dragnea, șeful de facto al guvernului.
Potrivit surselor Europa Liberă, Dăncilă a beneficiat în acest demers de sprijinul lui Călin Popescu Tăriceanu, care, la rândul său, are interesul de slăbi puterea lui Dragnea în guvern și în coaliție, dat fiind că s-a intrat în anul prezidențialelor, la care liderul ALDE aspiră la o candidatură. În detrimentul lui Dragnea, evident. Tăriceanu mai era nemulțumit și de pierderea portofoliului justiției în schimbul căruia nu a primit nimic. Oficial, Tăriceanu declară că are toatp ”disponibilitatea pentru un vot în parlament”, dar neoficial lupta electorală cu PSD s-a declanșat deja.
2. Aritmetica parlamentară putea să joace feste de data aceasta, majoritatea pentru restructurarea guvernului fiind foarte fragilă. PSD și ALDE au în plus doar 5 parlamentari, în condițiile nu lipsește nimeni, ceea ce e foarte greu de crezut. UDMR a spus că nu va sprijini restructurarea, iar grupul minorităților era divizat. Mai exact, fiecare vota după ”conștiință”, adică în funcție de cum mergeau negocierile ba cu puterea, ba cu opoziția. Surse din interior au declarat pentru Europa Liberă ca, în cel mai fericit caz, PSD putea miza pe 6 voturi din partea asta, ceea ce reprezenta un risc.
3. Curtea Constituțională putea și ea reprezenta un risc. Iohannis a sugerat marți când a anunțat că refuză remanierea că ”o astfel de încercare aș tratat-o ca pe o încercare de a-l ocoli pe președinte. Vom vedea ce acțiuni juridice s-ar impune atunci”. Iar la CCR lucurile nu sunt chiar atât de clare. Curtea a recunoscut în mai multe rânduri dreptul constituțional al președintelui de refuza numirea unor ministri, motivat și o singură dată.
